Skip to main content

Full text of "NEOFIT CAVSOCALVITIU - Infruntarea Jidovilor 1803"

See other formats


INFRUNTAREA JIDOVILOR 

NEOFIT CAVSOCALVITIU 



reeditatain 1938 §i 2002 



-1803- 



CUPRINS 



Prefata traducatorului 4 

Inainte cuvantare 13 

Capitolull 15 

Capitolul2 29 

Capitolul3 40 

CapitoluU 53 

Fratilor cregtini 93 



Prefata traducatorului 

Din intamplare mi-a cazut in mana aceasta lucrare scrisa cu slove chirilice 
la 1803, de calugaral Neofit Cavsolalvitiu, fost popa jidovesc - rabin - pana la 
varsta de 38 de ani, cand s-a cre§tinat. 

Mai mult impresionat de vechimea ei - 133 de ani - sj a titlului foarte 
sugestiv "Infruntarea jidovilor", m-am hotarat s-o cercetez, fiind vorba de ovrei, 
"iubitii" nostri jidovi de astazi, pe care, acum bucurandu-se de toate drepturile 
civile §i politice §i a§ezati temeinic, in numar covar§itor de peste doua milioane, 
pe umerii sarmanilor no§tri romani, pe zi ce trece ii simtim tot mai apasatori . 

Trebuie sa marturisesc, ca aceasta carte scrisa intr-o vreme cand nici vorba 
nu putea fi de antisemitism in tara noastra, deoarece odinioara jidovii lipseau 
aproape cu totul si numai la 1839, in timpul domnitorului moldovean de trista 
memorie Mihail Sturza, isi fac aparitia in numar mai mare - trebuie sa 
marturisesc, zic, ca citind continutul acestei carti, am ramas profund 
impresionat; si se va putea oricine convinge cercetand-o, fie crestin, fie jidov 
chiar, ca aici este un adevarat izvor datator de viata un balsam intaritor 
spiritual, o nepretuita comoara sufieteasca, ce n-ar trebui sa lipseasca din casa 
nici unui cre§tin, nici unui om domic de a cunoa§te adevarul eel adevarat, spre 
a-i servi lui drept indrumar §i calauza in viata. 

Este o carte sfanta pentru noi, cre§tinii, o carte care trebuie sa ne ramana 
ve§nic in memorie, si atat tinerii cat §i batranii s-o cunoasca §i s-o invete pe de 
rost, din scoarta in scoarta, de ea depinzand insa§i existenta noastra ca romani §i 
crestini, mai ales in vremea de astazi cand ne gasim pe muchea prapastiei §i o 
dezorientare completa si neincredere in ziua de maine, au pus stapanire pe fiinta 
noastra. 

Bombardati zilnic de o presa aproape in intregime jidoveasca, o presa de 
intriga, santaj §i scandal, o presa de zapacire, iar nu de luminare a opiniei 
publice, §i inregimentati in felurite partide politice care se dusmanesc, noi 
crestinii ne consumam intreaga noastra energie §i vlaga in lupte sterile, in lupte 
zadarnice, pe chestiuni marunte de ambitii personale §i interese de partid. 
Interesele generate de masa, interesele primordiale de neam au ramas numai 
mijloace de ademenire a naivilor, dar nicidecum un scop bine determinat, un 
obiectiv care trebuie ajuns. 

In modul acesta du§manul nostra real, du§manul nostra ireductibil ramanea 
neidentificat §i piedicile pe care el ni le punea sistematic in calea progresului §i 
dezvoltarii noastre ramaneau neobservate, ignorate; sau daca instinctiv le 
banuiam, nu puteam gasi calea cea dreapta, dramul spre liman, spre a iesi din 
impas, din incurcatura. §i atunci raul a prins radacini §i mai adanci §i soarele 
izbavitor in loc sa ne lumineze, s-a ascuns in nori §i mai grosi. 

Citind aceasta carte in mod temeinic, cu rabdare fji concentrare - deoarece 
nu i s-a alterat nimic din stilul ei oarecum arhaic si din ortografia ei prea putin 
prezenta - cititoral va putea aprecia nemasurata valoare a acestei lucrari. 



Nu am schimbat nimic din continutul acestei carti fata de original si din 
consideratia ca lucrurile sfinte nu trebuie atinse in fiinta lor. §i daca totusi s-ar 
mai ivi cineva care sa declare aceasta scriere apocrifa, il invitam la Academia 
Romana, sa consulte in intregime originalul, care se gaseste inregistrat la No. 
662, la sectiunea de "carti vechi si manuscrise". 

Neofit n-a fost un rabin de rand; Neofit a fost un savant teolog adanc 
cunoscator al Talmudului, adanc cunoscator al Vechiului si Noului Testament, 
in contact permanent cu jidovii; pana la varsta de 38 ani - cand s-a crestinat - 
Neofit a avut tot timpul necesar de studiu, spre a-si da seama de locul unde este 
adevarul si calea cea dreapta pe care trebuie sa mearga mai departe. 

Profesor de limba greaca la calugarii de la Sfantul Munte, el vine apoi in 
Moldova, unde isi insuseste limba romana si scrie aceasta carte, socotind acest 
fapt ca o datorie de constiinta. 

Nu i se poate arunca invinuirea ca ar fi scris din rautate, ca Neofit nu era 
capabil de asa ceva. El marturiseste cu profunda durere in suflet: "pentru a face 
aceasta lucrare, am varsat mai multe lacrimi decat cerneala". 

Iar jidovii, citind aceasta opera vor intelege ca daca antisemitismul se naste 
in locurile pe unde ei se cuibaresc, acest fapt nu este o enigma, un mister, ci, 
din contra, ceva foarte firesc: jidovul singur poarta cu el antisemitismul , dupa 
cum raia naste scarpinatura. §i dupa cum scarpinatura nu dispare decat prin 
vindecarea raiei, tot asa si antisemitismul nu va putea disparea decat o data cu 
alungarea jidovilor, sau prin sucombarea poporului la sanul caruia s-au 
incuibat. 

Acest fapt sa nu se creada ca este o floricica de stil, ci un principiu riguros 
stiintific, o dogma a stiintei sintetizata in cuvintele latine: sublata causa tolitur 
efectus, adica numai suprimand cauza dispare efectul. 

Unde am putea goni pe ovrei din mij locul nostra, pentru a vindeca boala 
noastra sociala de care suferim si pe care am putea-o numi iudeopatie, acest 
lucru se va vedea; in tot cazul intr-un loc indepartat de pe scoarta globului, cum 
ar fi de exemplu insula Madagascar, deja propusa de Franta, sau Uganda din 
Africa Centrala, propusa de englezi, sau o regiune din Canada, Australia, etc. 
Printr-o uniune internationala antisemita se va putea ajunge la o astfel de 
hotarare, intracat Palestina nu poate primi nici un milion de jidovi, si ei toti 
sunt peste 1 8 milioane. 

Ca ar vrea ovreii sa primeasca aceasta solutie ori n-ar vrea, aceasta un 
intereseaza, atunci cand este in joe insasi existenta popoarelor crestine si a 
crestinismului. 

Trebuie sa se stie ca ursul nu joaca de voie; si lui Napoleon Bonaparte, (de 
care tremura toata lumea, cand a venit sorocul, i s-a fixat domiciliul fortat in 
insula Sfanta Elena, in largul Oceanului Atlantic, si acolo a ramas pana la 
moarte. Pentru ce nu s-ar proceda si cu jidovii la fel, pentru linistea si pacea 
lumii crestine? 



Intotdeauna cand vrei sa starpesti un rau definitiv trebuie aduse solutii 
nulicale. Crampeiele de solutii pot sa amelioreze, dar nu pot sa vindece: oricat 
ai arde un cancer cu fierul rosu, nu vei salva bolnavul decat numai prin puterea 
cutitului operator; oricat vei flitui si vei curata mobila, nu vei scapa de plosnite 
decat printr-o sulfurizare sistematica, o deparazitare radicals. Tot asemenea §i 
viata crestina si linistea neamului nostra nu se vor restabili decat prin 
eliminarea ovreilor; o eliminare sistematica tematica, rationala, in mod 
continuu si permanent, pana nu va mai ramane nici o lindina, nici un picior de 
jidov . 

Ca ei sunt astazi puternicii zilei aproape pe intreg globul prin influenta 
banului pe care il detin §i prin formidabila organizare francmasonica care a 
prins in mrejele ei pe aproape toti guvernantii si potentatii actuali ai tarilor 
crestine? Va trece §i aceasta cum au trecut atatea nevoi, mai ales ca ruptura s-a 
si facut prin national-socialismul german in frante cu Hitler! 

Nu trebuie sa se uite faptul ca intotdeauna forta morala a iesit biraitoare, si 
insusi Mantuitoral a spus: "Crede, si te vei mantui" sau "De ai avea credinta, ai 
clinti si muntii". 

Se impune deci sa avem credinta in izbanda, dar o credinta nestramutata, o 
credinta vie §i hotarata, si atunci nimeni nu ne va putea sta impotriva. 

Aceia din noi care ne dam seama mai cu usurinta de marea primejdie ce ne 
paste, trebuie sa ne transformam in adevarati apostoli si sa deschidem ochii 
fratilor nostri mai putin intelegatori §i mai indaratnici spre a-i readuce la viata. 
Fiecare trebuie sa ne zbatem dupa puterea pe care o avem, dintr-un adanc 
sentiment instinctiv al datoriei, in mod permanent, fara odihna si cu 
perseverenta. Puterea diavolului: jidovii, "adunarea satanii" cum ii numeste 
Neofit, sunt in lupta incordata cu Dumnezeu, cu noi crestinii; este o lupta pe 
viata §i pe moarte, inceputa cu mult in urma §i al carei Mare Cartier General s-a 
stabilit in vecina noastra Rusie, complet subjugata si ingenuncheata in ultimul 
timp, unde viata crestina a fost complet inmormantata. 

Singura tactica de bataie care ne mai poate salva, nu poate fi alta decat 
stransa legatura crestina, cea mai deplina fratie, solidaritate si unitate de lupta 
crestina contra jidovilor, aceasta avangarda si executants a lui Satan, a 
anticristului. Se impune izolarea imediata a ovreilor, cu raperea oricaror 
legaturi cu ei. Un boicot general se impune, permanent si cu incapatanare. 
Trebuie sa-i tratam ca pe niste ciumati, sa le aratam tot dispretul si hotararea 
noastra de a trai, de a nu ne da invin§i ca ni§te lasi §i nemernici, ci, dupa cum de 
doua mii de ani am ramas neclintiti pe aceste meleaguri ale Daciei Traiane, §i 
de azi inainte vom sti sa ne afirmam fiinta noastra etnica, fiinta crestina. 
Neintelegerile dintre noi sa le privim ca mici incidente trecatoare, incapabile sa 
ne tina dezbinati, ca toti avem acelea^i interese de aparat. 

Cine in inima sovaieste, daca un pic din sangele sau mai este cre§tin, citind 
aceasta carte invioratoare a sufletului §i datatoare de viata, i§i va recapata 
increderea in viitor, in deplina izbanda. Sa se gandeasca fiecare la cuvintele 
Domnului pe care i le-a spus lui Petra, pe cand amandoi umblau pe lacul 
Ghenisareth si Petra tipa ca se ineaca: "Da din maini Petre, ca nu te ineci", §i sa 



porneasca la lupta de retrezire cre§tina §i dezrobire a neamului, cu completa 
incredere §i neinduplecare. Sa fie convins ca forta sufleteasca este nemarginita, 
nemasurata §i de neinvins; iar dintr-o zdrobire morala si lipsa de credinta, nu 
poate iesi o izbanda, ci o infrangere! Sa se mai gandeasca iara§i ca nu poate 
servi in acelasi timp la doi stapani: "Si lui Dumnezeu si lui Mamona"; iar cine 
serve§te pe jidovi nu poate servi si pe crestini, aceasta fiind o imposibilitate 
morala. Sa se mai gandeasca iara§i la ce a spus Iisus: "Cine nu este cu mine, 
este impotriva mea", adica cine este cot la cot cu jidovii, nu poate fi alaturi §i de 
crestini! 

Mai ales in chestiunea politica, de care mai mult depinde salvarea §i 
existenta noastra, fiecare cititor trebuie sa-§i deschida bine ochii. Se impune o 
revizuire a con^tiintei fiecaruia f-ii o cercetare obiectiva a situatiei: Pana la 1923, 
cand s-a suprimat articolul 7 din Constitute, ovreii nu aveau drepturi civile §i 
politice, erau straini. Astfel fiind cazul, toate partidele politice existente la acea 
data erau crestine si prima grija pe care o aveau ele era sa ingrijeasca de 
crestini. Prin suprimarea art. 7 §i primirea in masa a jidovilor in randul 
romanilor, se produce un fenomen de o importanta extraordinara pentru viitorul 
nostra: jidovii posedau avutii mari, stranse de pe spinarea noastra si mai veneau 
si cu un aport de cateva sute de mii de voturi care din punct de vedere electoral 
nu puteau fi neglijate. Atunci toate partidele politice au inceput o intrecere intre 
ele, care mai de care sa atraga in randurile lor pe acesti proaspeti cetateni care 
mai aveau §i pungile pline. Prin acest fapt, fata tuturor graparilor noastre 
politice dornice de putere i§i modifica componenta §i din partide creatine se 
transforma in partide jidano-cre§tine. Marele public, atat taranii cat ji 
targovetii, nu pot sa-§i dea seama de exceptional importanta a acestei 
schimbari §i, in buna lor credinta, ei i§i continua fiecare drumul politic pe care 
1-au apucat, sau acela care, potrivit firmei, pare mai ademenitor, mai promitator 
§i mai potrivit scopului de a realiza fericirea neamului. Dar contrar tuturor 
a§teptarilor, incet, incet se observa o schimbare in atitudinea, moravurile §i 
noile directive ale partidelor politice; era si natural: jidovii, pe langa voturi, pun 
la bataie enorme sume de bani pentru care, dupa obiceiul lor, al cametei, 
trebuiau sa capete cele mai mari avantaje. Si cum "banul este ochiul dracului", 
fiindca crestinii, desi formau majoritatea numerica, erau saraci, se intelege ca 
influenta §i conducerea politica trece de fapt in mainile iudaice, iar graparile 
politice §i guvernele devin ni§te papusi in mainile fiilor satanei, papu§i care 
trebuie sa joace §i sa se miste dupa cum sforile erau trase §i manuite de ovrei, 
influenta masei creatine ramanand aproape nula. Treptat, treptat cinstea 
innascuta §i traditionala a romanului incepe sa se clatine: falimente, 
contrabands, lovituri in stil mare, se succed unele dupa altele, fara nici o 
sanctiune, fara nici o masura de stavilire. Afaceri de miliarde se pun la cale si 
se executa, dand na§tere la scandaluri publice, dar totul se musamalizeaza . 
Traficul de influenta, cointeresari si comisioane, devin ceva foarte obi^nuit, la 
ordinea zilei, §i chiar se banalizeaza. Cu un cuvant, demoralizarea §i 
nerusinarea se latesc si se inradacineaza, in toate ramurile de activitate, fie 
publica sau sociala, cu atata repeziciune, incat ramai naucit. Dar toata aceasta 



calamitate si zdruncinare morala, nu se atribuie decat razboiului purtat, si chiar 
este denumita de unii "oameni de stiinta" drept "psihoza postbelica". Sa ne ierte 
onoratii nostri observatori, nu este o psihoza postbelica, ci este o psihoza 
iudaica, absolut incurabila si distrugatoare a vietii crestine. Este actiunea 
satanei celui nimicitor de suflete, incarnat in poporul jidovesc; este lupta care se 
da pentru suprematia iudaica, prin inlocuirea si subjugarea lumii crestine. 

Exponentii politici ai oricarei grupari, redusi la rolul unor simple 
manechine politice, n-au nici o putere si lupta pe care ei o due este o lupta 
chisotiana, o lupta cu morile de vant; ca ori nu observa adevaratul dusman, ori 
de teama se fac ca nu-1 observa, si lucrurile merg mai departe pe calea apucata, 
pe drumul ce duce la prapastie. 

Si ce ar putea sa faca oricare conducator politic de partid, cand bratele lui 
sunt legate si prezenta lui se bazeaza pe forta jidoveasca din presa, din finante, 
instrainatate? Eu ii compatimesc, ca sunt dintre ei unii pe care as inclina sa-i 
socotesc oameni cinstiti; dar totusi ii condamn pentru incapatanarea si 
perseverenta de care dau dovada pe o cale de nimicire crestina. Cand este vorba 
de viata unui popor, de existenta unui neam, cand vezi inutilitatea si zadarnicia 
stradaniilor tale, eel mai bun lucru este sa renunti la ambitia personala si sa 
descurci locul. Ai legaturi cu jidovii, esti prins in mrejele lor si ti-ai luat 
angajamente fata de ei, nu poti rezista presiunilor, depinzi de ei, pentru ce nu te 
retragi - eel putin impins de dragostea de neam - si sa lasi locul altora care au 
mana libera? Aceasta este buba partidelor noastre politice! Se lauda careva din 
ele cu trecutul: noi am facut, noi am dres, etc. Va cred dragii mei, suntem de 
acord, asa este! Dar va intreb cand ati facut? Pana la 1923, cand partidele 
politice erau crestine! De la 1923 incoace, de cand aceste partide nu mai au 
decat firma crestina, dar in fond au devenit iudeo-crestine, adica de cand 
necuratul si-a varat coada in ele, iata ca nu mai puteti face nimic! Si daca noi nu 
graim adevarul, lasati faptele sa vorbeasca: Comertul crestin este gata de 
inmormantare; industria crestina aproape nu mai exista; toate felurile de 
profesiuni se jidovesc vazand cu ochii si pe zi ce trece, iar crestinii nostri bat in 
retragere cu o viteza catastrofala! Dar mecanismul de stat? Administratie, 
armata, telefoane, tutunuri, chibrituri, alcooluri, etc. nu sunt impanate si se 
impaneaza pe zi ce trece cu aceste elemente ale satanei? Aceasta este realitatea, 
crudarealitate! 

Prin urmare, cititorul acestor randuri, dupa ce ii va cunoaste prin Neofit pe 
iubitii nostri concetateni jidovi, daca zabranicul umanitarist ce-i acopera, poate, 
fata va reusi sa si-1 arunce, spre a vedea adevarul in adevarata lui lumina, va 
trebui sa intrebe pe oricare politician care-i solicits sprijinul: "Care este 
programul d-voastra, sau cum intelegeti sa ne scapati de ovrei?" Daca va 
raspunde ca: "noi nu avem nimic cu ovreii, ca si ei sunt tot oameni", atunci veti 
intelege ca ori Diavolul ori Dumnezeu pentru ei tot una este; si cum aceasta 
monstruozitate nu mai poate dainui, pentru insasi existenta noastra fizica, 
necum spirituala, ar fi o crima sa le acordati sprijinul dvs. politic; indiferent de 
avantajele materiale ce vi s-ar propune, sufletul dvs. sa nu vi-1 mai vindeti! 
Daca va raspunde: Jidovii sa iasa din mijlocul nostru, ca Romania crestina este 



si romaneasca", atunci veti cerceta daca aceste vorbe le spune din inima sau 
numai pentru a va amagi; si o data lamurit asupra acestor intrebari, da-ti avizul 
dumitale. 

Un "Toma Necredinciosul" citind aceste randuri, nu este exclus sa 
zambeasca cu ironie, zicand: "Dar ce are a face politica si cu credinta, 
domnule? Orice ar spune Neofit, si oricine ar fi jidanii, din moment ce au 
drepturi politice si traiesc in tara alaturi de noi, nu poti sa-i ocolesti asa cu una, 
cu doua, si sa-i impiedici de a-si exercita drepturile. Traiesc si ei, asa, oricat de 
pacatosi ar fi, traim si noi! §i apoi vremurile de civilizatie de astazi, legaturile 
noastre cu toate celelalte popoare, sunt de asa natura, meat nu-ti ingaduie sa te 
inchizi cu ziduri chinezesti, sa ramai izolat! Una e politica si Statul, alta e 
Religia. A vorbi astazi de masuri contra ovreilor, ar fi sa ne intoarcem cu sute 
de ani in urma, ca pe vremurile inchizitiei spaniole; asta nu se mai poate astazi 
monser! Noi putem fi crestini si jidovii jidani, si totusi aceasta este!" 

lata un raspuns care ai crede ca te-a dat gata, te-a lasat paf! Totusi, se poate 
vedea imediat cat de ieftine sunt argumentele, si care este adevarul. Mai intai 
trebuie sa se stie un lucru: o tara nu este "o intamplare", un loc de adunatura, un 
sat fara caini, unde intra cine vrea si ramane cui ii place. O tara este ceva sfant! 
Ea este mosia, bunul unui neam, transmis din generatie in generatie, secole de-a 
randul, veac dupa veac, din mosi stramosi si cu sacrificiul a milioane de vieti! 
O tara este un drept ce nu poate fi instrainat sub nici o forma si de nimeni, ea 
fiind insasi viata neamului. O tara nu este ca o avere privata pe care tu, ca 
proprietar, s-o poti negocia cum iti place: s-o vinzi, s-o amanetezi, s-o joci la 
card ori s-o imparti cui vrei! Nu! Mosia unui popor, bunul unui neam, este 
inalienabil si imprescriptibil! Cine dar ar fi in stare sa afirme, ca el are dreptul 
sa dispuna de averea neamului, dupa gustul lui? Nimeni! 

Dar cand zici: mosia unui popor, sau tara lui, ce insemneaza? Nu arata 
aceasta marturisire ca acel popor trebuie si este singur in drept sa se bucure de 
averea lui? Ce inseamna deplina proprietate, stat independent, decat ca, acel 
neam care stapaneste acea tara, are tot dreptul sa dispuna de toate bogatiile si 
toate veniturile acelei tari, dupa cum ii dicteaza interesele sale, el singur si 
numai el! 

Ori, cand cineva afirma ca jidovii sunt pe picior de egalitate cu noi, 
romanii bastinasi, cine nu observa grosolana eroare, ca aceste drepturi acordate 
jidovilor nu pot fi decat relative! A consultat cineva intreg neamul romanesc, 
toata obstea romana, si toata lumea a fost de acord ca jidovii sa fie facuti frati si 
partasi cu noi pe mosia romaneasca? Nu! Niste simpli oameni politici, niste 
politicieni influentati de anumite consideratiuni, fie de ordin sentimental, fie de 
ordin pecuniar, intr-o buna zi, la 1923, i-au declarat pe jidovi egali in drepturi 
cu noi, bastinasii! Ei, si? Rezulta de aici ca intregul nostra neam romanesc 
trebuie sa-si puna de acum inainte cenusa in cap si sa poarte pe jidovi in spate o 
vesnicie? Dar chiar intr-o afacere particulara, o mostenire, de exemplu, cu 
cativa mostenitori, daca acea avere este de-a valma, indiviza, se poate face vreo 
vanzare valabila, daca unui singur din comostenitori se opune? Nu! Atunci in 
baza caror considerente de drept, un terchea berchea, cu toata banda lui, poate 



dispune §i angaja la jug pe viata un intreg neam, fara sa mai fie o justa masura 
posibila? Nu! Niciodata! Proba ca a§a este, Kemal Pa§a, in Turcia, n-a scos 
recent peste trei milioane de greci din Asia Mica si i-a gonit in Grecia? lata dar 
cat de relative §i inoperante pot ramane oricare legi facute de partidele politice, 
atunci cand interesele poporului altfel dicteaza! N-a spus chiar Einstein, jidovul 
cu pretentii de savant, gonit de Hitler din Germania, ca insesi legile cosmice, 
legile dupa care se conduce universul sunt relative? Apoi, daca chiar aceste legi 
sunt relative, legile umane raman niste simple petice de hartie, pe care oricand 
le poti schimba si trece la co§, atunci cand interesele superioare de neam impun 
acest lucru! 

Dar lasand la o parte aceste consideratiuni de drept natural, de drept 
national, sa vedem eel putin daca jidovii, traind alaturi de noi, in societatea 
crestina, statul roman ar putea folosi ceva de pe urma lor. 

Pentru a nu ne pierde in discutii complicate sau in frazeologii gaunoase fji 
pentru a putea fi inteles de toata lumea, sa luam un exemplu cunoscut aproape 
de oricine §i usor de controlat, din viata furnicilor. 

Furnicile, care nu au nici macar glas sa se galceveasca, sunt de mai multe 
feluri, cum sunt si oamenii de diferite nationalitati. Sunt furnici negre, rosii, 
cenusii, etc. Totu§i, daca ne vom uita in tara lor, in musuroiul lor, vom vedea ca 
fiecare fel de furnici traie§te separat, neamestecate unele cu altele: mu§uroi de 
furnici negre, musuroi de furnici ro§ii, etc. Pentru ce? Pentru ca numai indivizii 
care se aseamana in totul se cauta §i se aduna, putand trai in armonie, in baza 
unui principiu natural, unei legi fire§ti, care nu poate fi daramata de nici o 
argumentatie; este o dogma de §tiinta, care se aplica tuturor vietuitoarelor, 
oricare ar fi ele, implicit §i oamenilor! 

Atunci ce legatura stransa de suflet §i interese, pentru a putea trai laolalta, 
exista intre noi romanii §i jidani, cand ne diferentiem atat prin rasa, prin limba, 
prin credinta, prin trecutul istoric §i aspiratiile noastre, de asemenea prin 
moravuri, inclinatii etc. Nu avem noi romanii specificul nostra §i jidovii pe al 
lor? Ce sa mai vorbim in plus de aportul social, cand crestinul, se stie, este 
exclusiv producator §i ovreiul exclusiv speculant §i parazitar. 

Si cand se mai dovede§te in plus cu documente - cum veti vedea in textul 
acestei lucrari - ca jidanii merg pana acolo cu ratacirile lor satanice, incat 
uciderea cre^tinilor, sangele de cre§tin torturat, este intrebuintat de ei pentru 
indeplinirea ritualului drace§tii lor credinte talmudice, un sentiment de scarba §i 
dezgust ti se na§te in suflet, ca fiecare cugeta ca a§a ceva nu mai practica decat 
unii salbatici antropofagi, cum sunt prin insulele Polineziei, Malaieziei, ori 
Africa Centrala. lata insa ca avem §i noi canibalii no§tri, "bautori de sange" 
crestin, de care ne frecam zilnic: sunt scumpii no§tri jidovi. Sange de cre§tin 
muncit la taierea imprejur; sange de crestin sub forma de cenusa la cununie, 
sange la moarte; sange la plangerea Ierasalimului, la purim, la pa§te, sange 
pentru farmece! Cu un cuvant, ceea ce este pentru ritualul crestin painea §i 
vinul, este sangele de crestin muncit pentru ritualul talmudic jidovesc! 

Dar multi se vor intreba: De unde pot sa-§i procure jidovii atata sange de 
crestin? De unde? Foarte simplu: Neofit precizeaza ca "nu este nevoie de 

10 



caldari de sange, dar de cantitati mici: cate o picatura, cenu§a cat o maslina sau 
bob de fmic". 

Deci nu sunt chiar bautori de sange in adevaratul sens al cuvantului, doar 
a§a, mai cu economie! Apoi daca astfel stau lucrurile, nu prea este ceva a§a de 
greu de infaptuit; cate o lovitura ici si colo, cate o ciordeala, nu este atat de 
imposibil. Sunt atatea crime care au ramas nedescoperite, atatia disparuti de 
urma carora nu s-a mai dat! Nu este oare posibil ca o buna parte din aceste 
victime sa fi servit pentru saturarea molohului jidovesc talmudic? 

N-au fost atatea procese ramase celebre, privitoare la omorurile ritualice si 
in care totu§i faptuitorii, in urma presiunilor internationalei jidovesti, au ramas 
nesanctionati? De exemplu: omorul de la Tisza-Eszlar - in Ungaria, Procesul 
Calugarului Thomas, etc. Ovreii intotdeauna au protestat cu vehementa contra 
acestor invinuiri care li s-au adus, considerandu-le simple insinuari §i calomnii, 
nascute din ura de rasa, ura de credinta. 

Din fericire calugaral Neofit, fostul rabin, fostul "invatator intru jidovime" 
cum singur se numeste, pune lucrurile la punct cu o uluitoare precizie, zicand: 
"Blestemul acesta pe care il au ei, cu sange, nu este scris nicaieri, ci parintii 
rabini lasa copiilor lor, cu blesteme mari, sa nu descopere la cei pro§ti ai lor, 
nici la crestini, macar de li se va intampla lor sa rabde feluri de feluri de 
munci." Nu rezulta de aici ca totul este in asa fel organizat incat justitia, oricat 
ar fi de diligenta, sa nu poata face nimic? Dar ca acesta este adevarul in toata 
goliciunea lui, ne lumineaza Neofit cu declaratia lui, in ce prive§te insa§i 
persoana sa: "Precum §i mie, in frica lui Dumnezeu marturisesc, cand am fost 
de varsta de treisprezece ani,- atunci incep ei (jidovii) a pune cornul in cap - §i 
mi-a pus tatal meu cornul acela in cap, care de dan§ii se numeste tafilis, §i 
atunci mi-a descoperit mie tatal meu (tatal lui era tot rabin. N.tr) taina aceasta 
cu sange, sj m-au blestemat cu toate stihiile cerului si ale pamantului, ca sa nu 
descopar taina aceasta nici la fratii mei". Mai pot avea prin urmare vreo valoare 
protestele jidovilor? Nu! Si deoarece criminalii ace§tia, din nenorocire sunt 
tocmai conducatorii "spirituali" ai poporului jidovesc, imposibil de separat si 
penalizat, singura solutie care se impune este aceasta: Sa iasa afara din mijlocul 
nostra ace^ti fii ai diavolului, aceasta adunare a satanei, intregul neam jidovesc, 
pentru totdeauna si pana la unul! 

Tot in aceasta carte a lui Neofit, vor mai gasi sectantii: adventi§ti, bapti§ti, 
sambeti^ti, nazareeni, etc. adevarata cale de mantuire pe care o cauta, nu doar 
din simple afirmatii, dar cu Sfanta Scriptura in mana, unde pot cerceta §i 
controla adevararile spuse. 

Cu un cuvant, pentru a incheia, uram tuturor cititorilor, ca aceasta samanta 
a adevaralui, pe care Neofit, in dorinta lui de crestin convins, a vrut s-o faca 
cunoscuta tuturor iubitorilor de stiinta, eel putin dupa 132 de ani sa incolteasca 
in inimile noastre creatine spre a da roade si, prin aceasta, neamul romanesc atat 
de necajit §i descurajat astazi, sa poata sa-si recapete directia pierduta pentru a 
ie§i la liman §i pentru a pasi mai departe in viitor, pe calea cea dreapta, cu 
incredere §i forte noi, spre a insemna ca adevarat un factor de progres §i 



11 



civilizatie cre§tina, in mijlocul celorlalte popoare; iar Neofit, din sferele ceresti, 
sa fie pastoral §i indramatoral sufletelor noastre! 
Dr. MARIN POPESCU 



12 



Inainte cuvantare 

Bine este cuvantat Tatal, Fiul, Duhul Sfant, unul adevarat Dumnezeul 
nostra, care voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca, §i la lumina adevaralui sa 
vina. Si precum din inceputul lumii, (Geneza, Cap.l, Stih 2) cand era tot 
pamantul nevazut §i acoperit cu intuneric, §i au porancit Dumnezeu de s-au 
facut lumina §i la urma au porancit si soarelui sa rasara spre stapanirea zilei, a§a 
§i eu nevrednicul, pana la varsta de 38 ani, acoperit fiind cu intunericul 
necuno§tintii §i avand boala sufletului, (loan 5, 5) de vreme ce eram in ratacirea 
cea jidoveasca si neavand om ca sa ma duca la scaldatoarea oilor, adica la apa 
botezului, am inceput a striga impreuna cu David, §i am zis: (Psalm 17, 31) 
"Lumina- vei intunericul meu, Doamne" si iarasi, (Psalm 118 Stih 18) 
"Descopera ochii mei si voi cunoaste minunile din legea Ta". Si (Psalm 22, 2) 
"Domnul m-au auzit si la apa odihnei m-au hranit" (adica la apa botezului) §i 
(Psalm 29, 3) "Sufletul meu 1-au intors din gura iadului". (Psalm 93, 17) "Ca de 
nu ar fi ajutat mie Domnul, s-ar fi sala§hiit in iad sufletul meu". Si dupa ce m- 
au luminat Hristos, cu lumina intelepciunii Sfintei Sale Evanghelii, (Malahie 4, 
2) au porancit si Soarelui Dreptatii ca sa rasara mie spre stapanirea zilei celei 
de mantuire, adica, dupa ce am cunoscut credinta cea in Hristos, m-au ferit 
Hristos de n-am primit alta credinta deosebita, ci am primit credinta cea 
adevarata intra Hristos, pravoslavnica, care se numeste Soarele Dreptatii 
precum graie§te Duhul Sfant prin glasul Isaiei zicand: (Cap. 1 Stih 26) "Si va fi 
lumina Lunii ca lumina Soarelui §i lumina Soarelui cu §apte parti mai mult va 
lumina in ziua aceea, cand va vindeca Domnul zdrobirea norodului sau." Adica: 
legea veche s-au numit lumina Lunii, ca umbra legii era. Si toate pashaliile lor 
dupa na§terea Lunii se numara, iar legea cea sfanta a lui Hristos, cea noua, 
lumina Soarelui se numeste, precum zice Proorocul Malahie. (Cap. 4, Stih 2) 
"Si celor ce se tem de numele meu, le va rasari Soarele Dreptatii"; si aceasta 
taina au vazut-o mai inainte Proorocul eel cu duh mare Isaia si zice: (Sirah 48, 
58) " Cand va veni Domnul nostra Iisus Hristos sa vindece sufletele oamenilor 
din zdrobirea iadului, atunci se va preface lumina Luni spre lumina Soarelui, 
precum s-au si facut". Ca la venirea cea dintai a Domnului nostra Iisus Hristos, 
cand au venit pentru mantuirea oamenilor, ca sa vindece sufletele lor din 
zdrobirea iadului, atunci s-au prefacut legea cea veche - care se numeste lumina 
Lunii - spre legea cea noua - care se numeste lumina Soarelui - §i aceasta 
lumina a Soarelui, adica credinta pravoslavnica, lumineaza cu sapte parti mai 
mult decat credintele celelalte. Caci prin cele sfinte §apte soboare s-au a§ezat, 
precum si David, pentru cele sapte soboare zice (Psalm 11, 3) "Cuvintele 
Domnului, Cuvinte curate, argint prin foe lamurit, ispitit pamantului, curatat de 
§apte ori." Sau dupa cum zice: Sfantul Apostol Pavel, (I Corinteni 15, 41) "Alta 
este slava Soarelui §i alta este slava Lunii §i alta este slava stelelor." Precum si 
sfantul Tarasie talcuie§te §i zice: "Cei ce vietuiesc intra feciorie, sunt asemenea 
slavei Lunii; iar cei ce sunt casatoriti §i pazesc patul nespurcat sunt asemenea 
slavei stelelor." Si mai adauga Sfantul Apostol Pavel §i zice: (Evrei 13, 4 ; 
Rom. 12, 1) "Stea de stea se osebeste intra slava sa" adica osebite sunt dararile 

13 



intre pravoslavnici; unii adica: au darul milosteniei, altii al primirii de streini, 
altii al rugaciunii altii al smereniei, altii al umilintei, altii al blandetii, altii au 
darul postirii si altele. 

Acestui Soare a poruncit Hristos ca sa-mi rasara mie de doua ori, 
stapanirea zilei celei de mantuire: intai ca am primit credinta cea pravoslavnica, 
care se numeste Soarele Dreptatii si n-am primit vreo credinta eretica; iar al 
doilea ca am primit si sfantul chip al calugariei. Iar pentru jidovi asculta ce zice 
Solomon la intelepciunea sa, (Cap. 5, Stih 6) "Ratacit-am dara de la calea 
adevarului si lumina dreptatii nu ne-au stralucit noua, nici Soarele nu ne-au 
rasarit noua". Si pentru ca m-au miluit Hristos, de au biruit la mine nevrednicul 
randuiala firii si m-au scos de la intuneric la lumina Soarelui, ca sa-i aduc 
multumire Mantuitorului meu, am scris carticica aceasta, mica la vedere, dara 
socotesc a fi folositoare pravoslavnicilor, iubitorilor de stiinta si ravnitorilor 
crestinatatii, ca sunt scrise intr-ansa, cateva taine mari ale jidovilor, spre 
infruntarea si rusinarea lor, care de la rastignirea Mantuitorului si pana acum, 
de nimenea deplin n-au fost descoperite. Si am asezat-o in patru capitole, in 
numele Sfintilor patru evanghelisti: Matei, Marcu, Luca si loan, pe care i-au 
vazut Proorocul Iezechiel in chip de om, in chip de leu, in chip de vitel si in 
chip de vultur: eu care mai inainte am fost invatator intra jidovime, iar acum, 
prin mila Domnului meu Iisus Hristos, ma aflu crestin pravoslavnic. 



14 



Capitolul 1 

Taina ascunsa, si acum descoperita asupra jidovilor 
pentru sangele care iau ei de la crestini, si ce fac cu dansul, 
cu dovediri din Sfanta Scriptura. 

Multi au scris multe cuvinte impotriva jidovilor, cu multe §i adevarate 
marturii din Sfanta si dumnezeiasca Scriptura. Atat pentru venirea Mesiei celui 
adevarat Iisus Hristos, fiul Prea Curatei Fecioarei Maria, cat §i pentru cateva 
rataciri ale jidovilor. Care acestea s-au scris atat de dascalii Bisericii noastre, 
cat §i de dascalii evrei care au primit Sfantul Botez, insa o taina ce ei o au intre 
dan§ii, uratorii de oameni si de Dumnezeu, jidovi, care eu nu o am gasit scrisa 
nicaieri, si de au si scris cineva in oarecare chip, dar putin si acoperit, adica: a 
ucide jidovii pe crestini si a le lua sangele. Aceasta au scris multi, dar pentru 
ce? Si ce fac ei cu sangele acesta, macar ca nu mi s-au intamplat a vedea inscris 
nicaieri, poate ca asteptand intoarcerea jidovilor vreodata catre credinta lui 
Hristos: si ca sa nu se scarbeasca cre§tinii pe dan§ii §i sa nu-i primeasca la 
credinta, §i pentru aceia n-au scris. Dar eu de vreme ce cu darul lui Dumnezeu 
am primit Sfantul Botez si sfantul chip al calugariei spre infruntarea semetilor 
si spurcatilor jidovi, dar, mai intai si spre folosul lor mi-au fost descoperite mie 
§i pazite, pana ce am primit Sfantul Botez. Iar de la Sfantul Botez incoace, toate 
imi sunt defaimate si scuipate. 

Si cateva cu bune dovezi §i marturii, scriu aici pe fata. Mai intai sa se stie 
ca aceasta taina nu este §tiuta de toti jidovii, ci numai de rabinii, hahamii lor, de 
carturarii si fariseii lor, ce se numesc de dan§ii Hasiindem, de aceia este §tiuta. 
Si aceasta taina pazesc ei cu mare sfintenie. Dara pentru care pricina fac ei 
uciderea aceasta, este pentru trei lucruri. 

Intai pentru mare uraciune ce au ei asupra crestinilor, parandu-le ca facand 
aceasta ucidere aduc jertfa lui Dumnezeu precum §i Mantuitorul nostru, Iisus 
Hristos, au zis catre Ucenicii sai: " Va veni o vreme, ca cine va va ucide pe voi, 
i se va par ea ca aduce jertfa lui Dumnezeu." (loan Cap. 16, Stih 2) 

Al doilea pentru multe dezdemonii, adica: pentru farmecele ce fac jidovii 
cu acest sange. 

Si al treilea ca sunt rabinii la indoiala, poate ca au fost Iisus, Fiul Mariei, 
Mesia eel adevarat si stropindu-se ei cu acel sange ce iau de la crestin muncit, 
"se vor mantui". 

Cat despre pricina cea dintai scrie la o carte a lor ce se numeste Himis, 
adica cinci carti ale lui Moise: la cartea a doua ce se numeste Exodul: unde zice 
ca au adunat Faraon sase sute de calarasi ca sa goneasca neamul jidovesc, si 
face acolo intrebare Rabi Solomon, (Exodul 14, 7) (Satana eel mare care duce 
pe toti jidovii la Tartarul eel dinafara), de zice: "De unde au avut egiptenii cai 
ca sa goneasca pe jidovi? " (Exodul 9, 25) " Caci grindina le-a ucis toate 
dobitoacele lor" si raspunde iarasi el, ca scrie mai sus, (Stih 2) "ca unii si-au 
ascuns animalele cu care apoi i-au urmarit" §i zice acolo: (Mina an omri tof si 
va nuhu§im, retot Esmoihoi tof, §i bagoim, arok) care cuvinte inseamna: " de 
aici noi invatam ca celui mai bland dintre §erpi scoate-i creierii din cap, §i pe 

15 



eel mai bun din cre§tini ucide-1" adica dator este tot jidovul sa omoare un 
crestin crezand ca cu aceea se va mantui, macar ca de la crestini primesc facere 
de bine in toate zilele: dar au foarte mare uraciune asupra pravoslaviei noastre, 
§i precum sunt ei intorsi, apoi a§a si Sfanta Scriptura o talmacesc foarte intoarsa 
si cu nepotrivire, precum la cartea Exodului scrie, porunceste Moise si zice: "Si 
carne de fiara prinsa sa nu o mancati, ci sa o aruncati cainilor," (Exod 24, 31) 
Apoi talcuieste acolo acel proclet, Rabi Solomon de zice, "ca nu numai cainilor 
a poruncit Moise sa o aruncati, ci §i cre§tinilor puteti sa o vindeti" Dara pentru 
ce zice Moise cainelui §i nu zice cre§tinului? ca sa te inveti ca mai de socotinta 
sunt cainii decat cre§tinii. Pentru ca cainii n-au latrat in vremea cand jidovii au 
ie§it noaptea din Egipt, precum scrie la (Exod 20, 7). O ticalo§ii jidovi! Bine au 
zis Moise catre voi a doua Lege 29, 4. "Si n-au dat voua Dumnezeu inima ca sa 
§titi §i ochi sa vedeti, si urechi sa auziti, pana in ziua de astazi," §i iarasi: "Au 
acestea rasplatiti Domnului? acest norod este nebun §i nu intelept:" a doua Lege 
3, 6. De asemenea graieste Duhul Sfant, prin glasul lui Isaia (29, 14) de zice: 
"lata Eu voi muta pe ei §i voi pierde intelepciunea inteleptilor, f-ii mintea celor 
priceputi voi intuneca." Si cu adevarat s-au implinit la dansii aceasta, de vreme 
ce n-au nici o intelegere sufleteasca, cum au zis mai inainte Proorocul Isaia (59, 
10) "Pipai-vor ca orbii peretele, si vor pipai ca cei fara de ochi, §i vor cadea 
ziua la amiaza ca orbul intra miez de noapte" Si iarasi Isaia (Cap. 65, Stih 15) 
"Si veti parasi numele voastre, spre saturarea ale§ilor mei: iar pe voi va va 
ucide Domnul" Si pe fata vedem ca n-au nici o pricepere duhovniceasca si 
numai trapeasca, precum porcul care tot la pamant cauta, a§a si ei tot cele 
pamantesti le socotesc. Cum si David pe neamul jidovesc porci ii numeste, de 
zice: " viia din Egipt ai mutat: §i altele §i porcul salbatic au pascut-o pe ea." 
Viia din Egipt sa intelege, ca precum Egipetul era plin si indestulat de toate 
rodurile cele bune, de paine si de tot felul de carnuri, unde in patra sute de ani 
fiind in robie, deprinsi erau cu acelea. Apoi dupa iesirea lor din Egipt si dupa 
trecerea a patruzeci de ani ce au umblat prin pustietate unde au mancat paine 
ingereasca. Nu ca au flamanzit ei mancand aceea, ci dupa ce s-au vazut intrati 
pe pamantul fagaduintei, unde izvora laptele §i mierea, care se intelege a fi ca o 
viie roditoare cu indestulare, si mai mult decat in Egipt, atunci jidovii iesiti 
fiind din pustietate, ca niste porci salbatici vazandu-se intra atata imbelsugare, 
nu numai ca s-au dat dupa toate desfranarile de o au pascut-o pe ea: ci au uitat 
§i pe Dumnezeu, cautand numai de cele trupe§ti, iar nu duhovnice§ti. Cum §i 
Hristos pe neamul jidovesc porci ii numeste cand zice: "Sa nu aruncati 
margaritaral inaintea porcilor." 

Mai zicand §i aceasta: "Sa nu dam cele sfinte cainilor," adica sa nu aratam 
cuvintele cele sfinte jidovilor, pentru care zice David ca despre fata lui Hristos: 
"Ca m-au inconjurat caini multi" Psalm 31, 17. Si iarasi: "intoarce-se-vor catre 
seara §i vor flamanzi ca cainii, §i vor inconjura cetatea" Psalm 58, 7. Si cu 
adevarat ca in ziua rastignirii Mantuitoralui, toata ziua n-au mancat uratorii de 
Dumnezeu jidovi. La fel si Proorocul Isaia numeste pe neamul jidovesc caini, 
de zice: "Si caini fara de rasine la suflet, nestiind satiul," Cap. 26, 11. Adica: 
jidovii nu s-au saturat cu atata sange care au varsat a Proorocilor, ci inca §i 

16 



sangele lui Hristos, Mesia eel adevarat, 1-au varsat, si nici cu atata sange nu s- 
au saturat, ci pana in ziua de astazi se nevoiesc de varsa sangele crestinesc. 

lata dar am aratat ca jidovii se numesc in Sfanta Scriptura caini, si porci, ca 
n-au nici o intelegere sufleteasca, cum si aici unde am pomenit mai sus de 
Moise care zice: "ca n-au latrat cainii cand au iesit jidovii noaptea din pamantul 
Egipetului", inteleg jidovii trupeste, adica chiar pe caini, dar macar sa fi latrat 
caini cat de multi, iarasi nimica nu folosea, de vreme ce insisi egiptenii i-au 
gonit pe dansii, precum insasi Scriptura zice: "Si au silit Egiptul pe norod ca sa 
iasa din tara" Exod 12, 33. Cum si David zice: "S-au veselit egiptenii de iesirea 
lor": Psalm 104, 37. Ca Moise duhovniceste graieste, cum zice si David: " O 
data au grait Dumnezeu, doara acestea am auzit," adica: Sfanta Scriptura fireste 
au scris,: dar duhovniceste se intelege. Asa si aici unde zice Moise caini n-au 
latrat, adica: satana, cu diavolii n-au putut sa stea impotriva, cum si la pilda 
care aduce Hristos la Sfanta Evanghelie, pentru Lazar eel sarac, care statea 
langa usa bogatului plin de bube, si cainii lingeau bubele lui, talcuieste acolo 
Sfantul Theofilact de zice: "Bubele sunt pacatele si cainii sunt diavolii, care 
ling pacatele oamenilor", Cap.l, Stih 51. "Izbaveste din mana cainelui pe acea 
una nascuta a mea" adica: cu sufletul sau se roaga David lui Dumnezeu ca sa-1 
izbaveasca din mana satanei. 

Si de aceea cainii n-au latrat cand au iesit jidovii din Egipt, cum zice si 
Proorocul Isaia: Cap. 56, 10. " Toti cainii au amutii, nu vor putea latra". Caci 
Faraon inchipuieste pe Satana, cu cainii, cu diavolii lui si Egipetul inchipuieste 
iadul, si Moise a inchipuit pe Hristos, cum insusi Moise zicea: a doua Lege Stih 
15. "Prooroc din fratii tai ca mine va ridica Domnul Dumnezeul tau, pe acela 
sa-1 ascultati, adica pe Hristos, ca precum Moise au scos pe jidovi din robia 
Egipetului, care au fost trupeasca, asa si Hristos au scos sufletele oamenilor din 
robia iadului, fund robia sufleteasca. Precum Moise a scos in miezul noptii pe 
jidovi, Exod Cap. 12, Stih 21. Si au insemnat pragurile caselor lor, cu sangele 
mielului. Asa si Hristos: in miezul noptii au scos sufletele din intunecosul iad 
prin sangele sau eel scump, care 1-au varsat pe cruce, Mieluselul lui Dumnezeu 
eel adevarat, pe care 1-au inchipuit cu junghierea mai inainte Avraam eel drept. 

Pentru care zice Proorocul Zaharia, Cap. 9, Stih 11. "Si tu, cu sangele 
fagaduintei tale, ai slobozit pe legatii tai din groapa, neavand apa," care cuvant 
inseamna ca Hristos Mantuitorul, prin sangele eel scump al Sfmtiei Sale, care 1- 
au varsat pe cruce, au slobozit pe Stramosii, care au fost legati in groapa 
iadului, neavand apa Botezului. 

Si precum cand au scos Moise pe jidovi din pamantul Egipetului, n-au 
latrat cainii. Asa si cand au scos Hristos sufletele din iad, n-au putut diavolii, 
care se numesc caini, sa latre, adica sa stea impotriva. 

Insa de vreme ce am aratat aici, ca Moise au inchipuit pe Hristos: ca sa nu 
se rataceasca cineva a gandi, cum ca si acum suntem datori sa multumim lui 
Dumnezeu, pentru iesirea Egipetului. Voi aduce pe Ieremia Proorocul, prin care 
graieste Duhul Sfant. lata, zi-le, vine Domnul, si nu vor mai zice viu este 
Domnul eel ce au scos pe fiii lui Israel din pamantul Egipetului, ci vor zice: viu 
este Domnul eel ce au cladit casa lui Israel de la miaza noapte." 

17 



Aratat este, ca de la venirea lui Hristos: "nu se mai pomene§te legea 
veche," cum zice §i Solomon: "Pana va sufla ziua, §i se vor porni umbrele," 
Cap. 4, 6 ca au venit Hristos care se nume§te "Soarele Dreptatii": Cap. 26 Stih 

10. Atuncea s-au risipit umbrele, legea cea veche. 

Precum §i Moise zice: "Si painea cea veche veti scoate dinaintea celei 
noua," Exod 29 Stih 2. adica: Painea punerii inainte, ce se aducea in legea 
veche, au lipsit acum, de cand au venit Hristos, §i aducem painea cea noua, 
curata, trupul Mantuitoralui nostru, Iisus Hristos, precum §i Proorocul Malahia 
zice: Cap. 1 Stih 1 1 . "Nu este voia mea intra voi, zice Domnul atottiitoral. Nu 
voi primi din mainile voastre jertfe, ca de la rasaritul soarelui pana la apus, 
mare este numele meu intra neamuri, care imi vor aduce jertfa curata, adica, 
paine si vin, dar nu carnuri de tapi, si sange de tauri, ce se aducea in legea cea 
veche." Precum zice David: "de la rasaritul soarelui, pana la apus, laudat este 
numele Domnului", Psalmi 12 Stih 1. La fel §i Proorocul Isaia zice: Cap 1 Stih 

11. "Nu voiesc jertfele voastre, zice Domnul, grasimea meilor §i sangele tapilor 
nu voiesc." Si iarasi: " Cele dintru inceput iata, au venit, si cele noua care 
vestesc, §i mai inainte, pana a se vesti s-au aratat voua." Isaia Cap. 42 Stih 9. 

Tot asa cum am zis mai sus, acele vechi au inchipuit pe cele noua, si daca 
au venit cele noua, au lipsit cele vechi. Precum zice Isaia: Cap.43 Stih 18. "Sa 
nu va aduceti aminte de cele dintai, §i la cele de demult sa nu ganditi. lata eu 
fac legea cea noua care acum va rasari, "§i altele: 

Dovada am facut prin multe marturii, ca Dumnezeu au lepadat jertfele 
jidovilor, cum zice si Solomon, la Pilde, Cap. 15 Stih 9. "Jertfele 
necredincio§ilor uraciune sunt inaintea Domnului." Si Proorocul David auzind 
de la atatia Prooroci cum ca Dumnezeu au schimbat jertfa cea veche, cea 
groasa, spre cea noua, cea subtire si duhovniceasca, mirandu-se zice: Sirah Cap. 
34 Stih 21. "Aceasta este schimbarea dreptei celui prea inalt," Psalm 76 Stih 10. 

Pana aici am aratat pricina cea dintai, pentru uraciunea ce au jidovii asupra 
Cres-itinilor, §i pentru uciderea ce fac ei Cre^tinilor. 

Iar eel ce va vrea sa sitie mai mult, sa citeasca in cartea lui Pavel Medecus, 
la Cap. 33, Aisgu 22, randul 8 si va afla toata ura ce au jidovii asupra 
cre§tinilor, aratata §i mai vartos pentru uciderea prancilor cre^tinilor. 

Acesta este al doilea motiv, de care am pomenit mai sus, pentru 
desdemonii, adica pentru farmecele ce fac jidovii cu acest sange. 

Mai intai sa se §tie, ca tot neamul jidovesc, are blestem de la Dumnezeu 
spre pedeapsa, ca n-au primit pe Mantuitoral Hristos: care blestem le-au dat 
Dumnezeu lor, prin glasul lui Moise zicand: a doua LegeCap. 28, 27. "Sa te 
bata Domnul cu rana egipteneasca la §azut, §i cu raie salbatica, §i cu usturime, 
ca sa nu te poti vindeca." Si iara§i Stih 28, 35. "Sa te bata Domnul cu 
besmeticiune §i cu orbire." §i iara§i: "Sa te bata Domnul cu rana rea peste 
genunche, si peste pulpe, ca sa nu te poti vindeca" Si vedem ca toate blestemele 
acestea s-au implinit la neamul jidovesc. Adica: cei de la Europa toti au raie la 
§ezut. Iar cei de la Asia, vedem ca toti au chelbe in Cap. Iar cei de la America, 
au slabiciune de ochi, adica: le curg ochii si sunt foarte urati, Stih 34. Si mai 

18 



toti sunt flusturatici. Si au aflat procletii de rabini un leac: ca sa se unga cu 
sange de crestin, si se vor tamadui. 

Si iarasi mai au jidovii un blestem de la Dumnezeu, ca au zis ei catre Pilat: 
"Sangele lui asupra noastra, si asupra fiilor nostri." Matei Cap. 27 Stih 25. De 
aceea, in patru vremi ale anului, adica: primavara, vara, toamna si iama, de la o 
vreme pana la alta vreme fiind nouazeci si una de zile si sase ceasuri, si acele 
vremi la inceputul lor, iar in minutul acela cand se sfarseste toamna si intra 
iarna, apoi cand se sfarseste iarna si incepe primavara, si mai apoi cand se 
sfarseste primavara si incepe vara, si cand se sfarseste vara si este iarasi 
toamna, acele patru vremi se afla peste bucatele lor. Insa bucatele care nu sunt 
trecute prin foe, adica: lapte, unt, verdeturi, varza, pepeni - nefierte, si altele, 
vine niste sange din vazduh, care de dansii sangele acesta este numit Tachifa, si 
de va manca un jidov din bucatele acelea, nu moare crestinul. 

O, Doamne, catu-s de mari minunile Tale, cum toate mai inainte ai vestit 
prin proorocii Tai, au ai zis mai inainte prin glasul proorocului Tau Iezechiel: 
"Si te voi pune pe tine in sange de manie si de ravnire." 

La fel imparatul si Proorocul David mai inainte cand au vazut prin Duhul 
Slant: ca procletii, si spurcatii de jidovi vor rastigni pe Hristos Mesia eel 
adevarat, se roaga si zice: "Faca-se masa lor spre cursa, si spre rasplatire, si 
spre sminteala." 

Adica: spre cursa, ca ei mor cand mananca din masa aceea; si spre 
rasplatire, ca au cerut ei, de la Pilat, sangele lui Hristos; si spre sminteala, ca au 
aflat procletii de rabini un mijloc, ca sa unga un piron de fier, cu sange de 
crestin muncit, si-1 pune peste bucate, sa nu mai cada sange din vazduh, ca la 
calendarul lor scrie si minutul intru care cade sangele acela, si merge hahamul 
cu un ceas, sau doua mai inainte, din casa in casa, si da de stire. 

La fel si cand se cununa, jidovii au obiceiul ca tinerii sa posteasca toata 
ziua nemancand, neband nimic. Si seara dupa ce se cununa, vine Rabinul §i le 
da la amandoi un ou copt si in loc de sare pune cenusa, si cenusa aceea o fac 
din panza arsa in foe, adica: baga panza in sange de crestin muncit, si arde 
panza aceea, si din acea cenusa pun in oul copt, si mananca tinerii, si rabinul 
zice incet niste descantece, ca tinerii acestia sa poata insela pe crestini, si sa afle 
har de la crestini, ca sa poata manca din sudoarea crestinilor, ca nu pot 
totdeauna sa-1 ucida pe crestin, mai ales acum in zilele noastre, ca s-au aflat 
toate astea. De aceea se silesc ca sa-i insele pe crestini, mancand sudoarea 
crestinului, ca cum ar fi mancat sangele lui. 

Se silesc inca si din alta pricina sa insele pe crestini, ca Duhul Sfant 
graieste, prin glasul lui Moise zicand: "Seminte multe vei semana in tarina, si 
putine vei strange", Legea a doua, Cap. 28 Stih 38: La fel si Prorocul Miheia 
zice catre dansii Cap. 6 Stih 15. "Tu vei semana, si nu vei secera." Zice si 
Prorocul Aggeu Cap. 1 Stih 6. "Ati semanat multe, si putine ati cules", zice si 
Ieremia Cap. 12 Stih 13. Si cu adevarat toate s-au implinit, cu ochii mei am 
vazut, un jidov bogat, care avea doua pluguri ale lui, si patru slugi crestini, si 
primavara in ziua intai din luna lui aprilie, care luna la dansii se numeste Isir, si 



19 



atunci praznuiesc jidovii, ca Moise zice: "Si la Luna noua, sa aduceti arderile 
de tot Domnului." Neamuri 28 Stih 11. 

] Macar ca mai inainte, pana a rastigni ei pe Domnul Hristos zice 
Dumnezeu prin glasul lui Isaia: Cap. 1 Stih 14. " Ca lunile cele noua ale voastre, 
le-au urat sufletul meu." Dar ei tot praznuiesc, nu cu jertfa, ca de cand au venit 
Mesia eel adevarat, Iisus Hristos, au lipsit de la neamul jidovesc, imparatia, si 
Preotia, cum au zis mai inainte Patriarhul Iacob, Geneza 45 Stih 10. "Nu va 
lipsi din Iuda stapanitor, adica: Imparatia, nici povatuitor, adica Preotia, pana ce 
va veni acel asteptat Mesia." 

Si vedem chiar ca a venit Iisus Hristos pe pamant, precum au zis mai 
inainte proorocul Mihea: "lata Domnul va ie§i din locul sau, §i se va pogora pe 
pamant" Cap.l, Stih 3. 

De atunci au lipsit de la jidovi Preotia §i Imparatia. Insa ei tot praznuiesc 
lunile cele noua, cu mancari, cu betii §i cu impreunari. Adevarat Moise 
poruncestejidovilor: a douaLege Cap. 16 Stih 14. 

Dar trei rabini talcuiesc porunca aceasta a lui Moise la Talmud - a§ezare 
(Hagiga). Si numele rabinilor sunt Rabbi Iuda, Rabbi Zaira §i Rabbi A§a. 

Si Rabbi Iuda zice: "ain simha eilu beiain" adica: "nu este mai mare veselie 
decat cu vin" si Moise zice sa te vesele§ti la sarbatori, zice sa se bea vin, dar nu 
pana sa se imbete. Dar jidovii i§i fac socoteala, ca de aceea este dator tot 
jidovul, sa bea pana sa se imbete la sarbatorile lor. 

Iar Rabbi Zaira zice "ain simha eilu babusor" adica: "nu este mai mare 
veselie, decat in carne grasa". Si de aceea dator este tot jidovul sa manance 
carne grasa la sarbatorile lor. 

Iar Rabbi Asa zice: "ain simha eilu bai§a", adica: "nu este mai mare veselie 
decat impreunarea cu muiere". Cum se vede, fiecare Rabbi dupa patima sa 
invatape jidovi. Iar jidovii ace§tia de acuma, ne§tiind care rabin dintr-ace§ti trei 
se sature mai adevarat graieste, ori eel cu patima betiei, sau eel cu patima 
lacomei pantecelui, sau eel cu patima curviei. Si ca sa iasa din indoiala, 
implinesc toate aceste trei, cand vine sarbatoarea lor. 

Cu doua luni mai inainte, incep a ingra§a pasarile, §i dobitoacele, §i cauta 
sa aiba §i impreunare trupeasca. 

O, ticaloasa Sinagoga, in ce stare ai ajuns! ca Moise duhovnice^te zice: 
veseleste-te, dara nu trupeste, cum zice proorocul Isaia Cap. 49 Stih 13. " 
Veseleasca-se cele ceresti," si altele. 

Sa ne intoarcem iara§i la cuvantul nostra, in care ne-au fost vorba despre 
jidovul acela care avea plugurile lui si slugi cre§tini, §i s-au intamplat in ziua 
intai cand slugile jidovului semanau afara la camp grau de primavara, §i dupa 
ce jidovii au mancat, grai jidovul catre mine, cum am pomenit mai sus (ca ei 
praznuiesc zi intai cu mancari si cu betii), §i au zis: "vino rabi la camp sa 
vedem cum seamana slugile", §i am mers amandoi §i a luat §i el ca o banita de 
grau fji a semanat, §i eu am insemnat locul unde a semanat jidovul si am zis lui 
cam in gluma sa vedem de se va implini cuvantul lui Moise care zice la a doua 
Lege: "Mult vei semana, si putin vei aduna." Si intra adevar zic, dupa ce au 
trecut doua luni de zile, m-am dus iarasi impreuna cu jidovul la locul acela, si 

20 



unde au semanat crestinii am aflat ca a rodit prea frumos, iar unde a semanat 
jidovul, intra adevar zic ca nici un fir n-a rasarit. §i atunci am inceput a 
cunoaste ce despartire este intre lumina si intre intuneric. §i oricand samana 
jidovul nu se face dupa mana lui cea spurcata si plina de sangele crestinesc 
nimic. Cum zice Isaia: Cap. 1 Stih 15. "Nimic n-a rasarit". 

§i de aceea cand se cununa ei, le da rabinul tinerilor cenusa de panza arsa, 
muiata in sange de crestin intr-un ou copt, cum am zis mai sus si zice rabinul 
incet descantece ca sa afle har de la crestini ca sa poata in§ela pe crestini, §i 
altele. 

§i foarte multa ura au ei asupra crestinilor, de ar vrea omul sa le scrie toate, 
trebuie vreme foarte indelungata, insa nu ma lasa inima ca sa tac de tot §i a nu 
arata crestinilor ura lor. Mai intai ei Biserica noastra o numesc "turna" care 
cuvant va sa zica "spurcata", iar hahamii numesc Biserica noastra "moi§av" 
care cuvant va sa zica "umblatoare", pe crestin il numesc "goim", adica 
"pagan", pe copil de crestin il numesc "seighiti" care va sa zica "vierme 
tarator", pe copila zic "siscala" tot asa va sa zica "vierme tarator", parte 
femeiasca, pe partea bisericeasca adica: preot sau calugar, sau orice ii numesc 
jidovii "galah" care va sa zica,, jertfitor la idoli". Cand avem noi Na^terea lui 
Hristos §i Botezul lui Hristos in acele doua nopti nu pun ei mainile pe cartile lor 
ci le acopera si joaca toata noaptea carti si hulesc pe Hristos, si pe Maica 
Domnului, pe toti Sfintii, si numesc noptile acealea, noaptea oarba. 

§i cu adevarat oarba noapte este pentru dansii ticalo§ii, ca nu vad adevaral, 
dar pentru ce acopera ei cartile lor in noptile acealea, si ce hule barfesc nu pot 
sa le scriu, ca ma cutremur a le si gandi in mintea mea, ca mi se pare ca se va 
spurca si vazduhul a spune cineva hula aceasta ce barfesc ei atunci cand 
acopera cartile lor. 

Pe copiii lor pana a nu incepe dascalul lor a-i invata, A, B, trebuie mai 
inainte sa invete hula asupra crestinilor, ca sa stie cand va trece pe langa vreo 
biserica sa zica "§acat te satine visaef tasavinichi hairim iii", care cuvinte vor sa 
insemne "spurcata spurcarilor, §i necurata necuratilor, afurisita este." §i la 
Talmud scrie daca a trecut vreun jidov pe langa biserica §i au uitat sa huleasca 
pana la zece pasi, daca §i-au adus aminte ca n-au hulit, dator este sa se intoarca 
indarat si sa zica hula aceea, iar de au trecut mai mult de atat, dator este tot 
jidovul sa zica: "saium had lamuhor trii" care cuvant va sa zica, "astazi zece 
pasi, nu este dator sa se intoarca, ci numai acolo unde si-a adus aminte trebuie 
sa huleasca". 

La fel cand vad ei ducand pe vreun crestin mort la mormant am vazut un 
pagan mort, maine sa vad doi," hulele acestea si copilul eel mic trebuie sa le 
§tie; mai pe scurt, atata vrajba §i ura au asupra crestinilor incat scrie la Talmud 
ca nu se cuvine a numi pe cineva cu nume de om, ci numai la jidovi se cuvine. 

La fel mai scrie la Talmud la "aszarea" (pasuhim) si zice: "loi bidi piisah" 
care va sa zica: pasha lor nu se cade sa se inceapa nici luni, nici miercuri, nici 
vineri, ca crestinii au post in zilele acestea, §i mai au multe vrajbe asupra 
pravoslavnicilor crestini. 



21 



Legea noua o numesc in alte limbi, iar pe noi pravoslavnicii ne numesc 
"iebunim", adica inchinatori de idoli. 

Si martor imi este Iisus Hristos pentru care §i strein de dan§ii, de buna voia 
mea m-am facut, ca nu scriu din vreo zavistie asupra lor, ci mai vartos strig 
impreuna cu proorocul Ieremia Cap. 9 Stihl. si zic: " Cine va da capului meu 
apa si ochilor mei izvoare de lacrimi, §i voi plange pe norodul acesta, ziua §i 
noaptea, un norod care a fost ales lui Dumnezeu, plin de daruri, preotia avand §i 
imparatia. Iar acum se afla surghiunit in toata lumea, impras-itiati la cele patru 
parti ale lumii", cum au zis Hristos mai inainte prin proorocul sau Ieremia 
Cap. 13 Stih 24. "Si voi imprastia pe ei ca pleava ce se duce de vant spre pustie, 
urati inaintea lui Dumnezeu, §i inaintea oamenilor pangariti, spurcati", pentru 
ca zice proorocul Ieremia catre dan§ii, " de vei zice in inima ta, pentru ce mi-au 
venit mie aceste rele? " Raspunde proorocul inainte: Stih 22. "Pentru multimea 
nedreptatilor tale". Si in alt loc iara§i zice Dumnezeu catre Ieremia: Cap. 5, Stih 
19. "Si va fi cand vor zice ei catre tine, pentru ce ne-au intampinat rautatile 
acestea pe noi; si vei raspunde lor: Caci ati parasit pe Domnul". 

Si iara§i Ieremia: Cap. 2 Stih 19. "Certa-te-va viclenia ta, si rautatea ta te 
va mustra, §i cunoa^te si vezi, ca amar este tie a ma parasi pe mine, §i n-am 
binevoit intra tine" zice Domnul. 

Si cu adevarat foarte viclean este neamul jidovesc la inima lui, cand vine 
crestinul in casa jidovului, foarte framos il primes-ite, §i-l cinsteste, iar daca se 
duce din casa lui, trebuie jidovul sa zica cuvintele acestea, "toate bolile, si toate 
necazurile §i visele cele rele, ce am visat eu, sau careva din casa mea, sa fie la 
capul acestui cre§tin, care au iesit acum din casa mea." 

Bine au zis David pentru dan§ii: "Muiatu-s-au cuvintele lor mai mult decat 
untul de lemn, §i acealea sunt sagetaturi," Psalm 54 Stih 24. Dara §i Dumnezeu, 
pentru rautati le-au rasplatit cum vedem de fata, ca toate blestemele s-au 
implinit la dan§ii. Cum au zis Moise la a doua Lege Cap. 28 Stih, 37. "§i veti fi 
de ras §i de poveste la toate neamurile". La fel §i prin glasul lui Ieremia. Cap. 
27 Stih 40 zice Domnul catre ei: "Si voi da peste voi ocara ve§nica, si necinste 
ve§nica, care nu se va uita.". Si cu ochii nostri vedem, ca s-au implinit toate. 

Si pentru doua pricini am scris cartea aceasta, una poate vor auzi unii dintr- 
an§ii pe crestinul citind-o, ca sa-§i vina in fire sa cunoasca ticalo§ii adevarul, §i 
alta, ca vazand crestinul la ce ratacire, §i la ce urgie Dumnezeiasca si fara de 
sfar^it, se afla sinagoga jidovilor, sa multumeasca lui Dumnezeu ca a scapat. 

Pana aici am aratat pricina a doua, pentru ce fac jidovii uciderea aceasta. 
De aici inainte, voi arata §i pricina a treia. 

lata pricina a treia pentru care am zis mai sus, ca rabinii stau la indoiala 
pentru Mesia. Caci vazand la Prorocul Ieremia ce zice Duhul Sfant prin glasul 
lui: "S-a spaimantat cerul, §i s-a infrico§at pamantul foarte de aceasta. Caci 
doua rautati mi-au facut mie norodul meu: pe mine, izvoral apei vietii lor m-au 
parasit, §i §i-au sapat lor gropi care nu vor putea sa tie apa." Cap. 2 Stih 12. 

Care cuvinte se inteleg a§a, adica: Pe Hristos 1-au parasit care este izvoral 
apei botezului prin care ca§tiga omul viata vesnica. 

22 



Cum si David zice: la Psalm 22 Stih 2 "La apa odihnei m-au hranit: 
sufletul meu 1-au intors, 1-au parasit si si-au sapat lor gropi care nu vor putea 
tine apa, ca pe Iosifl-au aruncat in groapa neavand apa." Geneza 37 Stih 24. 

La fel si pe Prorocul Ieremia Cap. 38 Stih 6. "inca 1-au aruncat jidovii intr-o 
groapa neavand apa ", dupa aceea Prorocul Ieremia inca mai auzind ei cum 
striga Duhul Sfant prin glasul lui Iezechiel, Cap. 16 Stih 6, zice: "Si eu am 
trecut prin tine §i te-am vazut incruntat in sangele tau, si am zis tie in sangele 
tau vei trai" de doua ori zice Prorocul in limba cea evreiasca; (vuoimar loh 
badumaih haii: vuoimar loh badumaih haii): care prorocire asa se intelege, 
adica: Tatal zice catre Hristos: "Si eu am trecut prin tine" adica: dumnezeirea, 
au trecut prin omenirea lui Hristos: si au vazut Tatal pe Fiul infruntat in sangele 
trupului sau pe cruce. Caci dumnezeirea n-au patimit, ci numai omenirea. Si au 
zis Dumnezeu Tatal catre Fiul: "si am zis tie in sangele tau vei trai", adica: in 
viata vesnica. Cum insusi Mantuitorul zice: " Cela ce mananca trupul meu si 
bea sangele meu are viata vesnica." 

loan Cap. 6 Stih 54. La fel auzind cum Duhului Sfant striga prin glasul 
Zahariei Cap. 9 Stih 11. zice: "Si tu cu sangele fagaduintei tale ai slobozit pe 
legalii tai din groapa neavand apa." Care cuvant inseamna ca Domnul Hristos: 
prin sangele sau care 1-au varsat pe cruce pentru mantuirea noastra, au slobozit 
pe stramosii, si pe prorocii, care au fost legati in groapa iadului, neavand apa 
botezului. 

Aceste prorociri prea bine le-au cunoscut rabinii, precum au cunoscut Ana 
sj Caiafa, ca Iisus este adevaratul Mesia §i pentru zavistie 1-au rastignit. 

A§a procletii rabini, §i ace§tia de acum prea bine cunosc, numai pentru 
mandria, §i pentru lacomia pantecelui care imparate§te intra neamul lor eel 
jidovesc, nu vor sa primeasca credinta lui Hristos: ci au aflat alt mijloc. 

Intai cand taie imprejur pe prune, cand este de 8 zile, iau hahamii un pahar 
cu vin si o picatura de sange din sangele ranii taierii imprejur, §i o picatura de 
sange de crestin muncit, si amesteca bine, baga hahamul degetul eel mic in 
pahar, si pune in gura prancului de doua ori, si zice: "si am zis tie in sangele tau 
vei trai." Caci au indoiala pentru ce zice proorocul de doua ori, si am zis tie in 
sangele tau vei trai, §i pentru aceea pun si sange din rana taierii imprejur, si 
sange de crestin muncit. 

Adica: de au zis proorocul, cuvintele acestea pentru Sangele lui Hristos: 
cum Hristos au scos sufletele oamenilor care n-au fost botezati cu apa din 
groapa iadului, asa §i copilul acesta, nebotezat fund cu apa sa se mantuiasca cu 
acel sange de crestin muncit care este botezat cu apa: si au varsat sangele lui 
prin a-1 munci cum si pe Hristos. Iar de zice proorocul pentru sangele taierii 
imprejur, sa se mantuiasca cu acest sange al lui care au varsat pruncul acum. 

La fel la noua zile ale lui iulie fac plangerea Ierusalimului §i atunci rabinii 
stau pe pamant jos §i se ung la frante cu acea cenu§a de care am pomenit mai 
sus, si mananca un ou copt, cu cenusa aceea, iar acea mancare se nume§te de 
dan§ii, "saidaamafsancas". 

Al treilea la pasha lor fac azima nedospita, cu atatea erezii drace§ti, si cu 
mare vrajmas-iie asupra cre§tinilor, §i fac basca o azima care este intr-ansa putina 

23 



cenusa de acea cu sange de crestin muncit, si in seara aceea cand intra pastele 
lor dupa ce se satura cu atatea blesteme si betii, dator este tot jidovul pana la eel 
mai mic sa manance o bucata din azima aceea, care are intr-ansa sange de 
crestin muncit, si bucatica aceea trebuie sa fie asa de mare ca o maslina, sau ca 
un finic, si se numeste azima aceea "Eficoimon". 

Al patrulea cand moare cineva dintr-ansii, ia hahamul un albus de ou si un 
pic de sange de crestin muncit si amesteca si stropeste peste inima mortului, si 
zice hahamul stihul de la prorocirea lui Iezechiel: Cap. 36 Stih 25. "§i va voi 
stropi pe voi, si va veti curata de toate spurcaciunile voastre ". 

Si peste toate acestea la sarbatoarea pe care o tin ei la 14 zile in luna lui 
adar, adica februarie pentru pomenirea lui Marduheia, si Estir, care i-au izbavit 
pe dansii din mainile lui Aman, si de dansii se numeste sarbatoarea aceasta 
purim, atunci fac multe ucideri, mai intai au obicei ca toti de obste cati se afla 
la adunare, sa uciga un crestin in locul lui Aman, si hulesc pe Hristos: tocmai in 
ziua aceea face rabinul niste turte dulci in trei colturi, si pune putin sange in 
turtele acealea, si trimite pe la toti jidovii, si unul altuia, si pe la prietene, si pe 
la prieteni crestini cine are, si de dansii se numeste, trimiterea aceea "masloiah 
munas". Si pentru acel sange au prorocit mai inainte Prorocul Ieremia Cap. 1 
Stih 34 de zice: "Si in mainile voastre s-au aflat sangiuiri de suflete 
nevinovate", la fel si Prorocul Iezechiel Cap. 33 Stih 25 mai lamurit zice, "asa 
au zis Adonai Domnul, cei ce cu sange mancati, si ochii vostri ridicati la 
spurcaciunile voastre, si varsati sange." 

Si cu adevarat toate s-au implinit la neamul jidovesc, ca in seara aceea ce 
se numeste de dansii "purim" nu se afla un jidov in toata lumea sa fie cuminte, 
ci toti sunt iesiti din minti, atunci se implineste la dansii blestemul lui Moise, a 
doua Lege Cap. 28 Stih 28. Si atunci fura multi copii de crestin si-i tin ascunsi 
pana la pasha lor, ca nu este departe pasha de purim, ca sa aiba sange muncit la 
azima, iar la purim nu trebuie sange muncit, numai in locul lui Aman se silesc 
ca sa uciga un crestin, iar la pasha lor, in locul lui Hristos: trebuie sa fie muncit 
cum si Hristos au fost muncit. Si pentru aceea prin prunci mici, intai ca sa-i 
poata munci, si alta ca Hristos au pazit fecioria, si pentru aceasta au grait mai 
inainte Sfantul Duh prin glasul lui Ieremia Cap. 5 Stih 26. zicand: " Ca s-au 
aflat norodul meu necredincios si au intins laturi ca sa prinza pe oameni si sa 
strice pe oameni." 

Si adevarat, din multe locuri sunt surghiuniti, pentru sangele acesta. Cum si 
din Spania i-au surghiunit, si de la alte locuri, pentru uciderea pruncilor, cum 
zice Prorocul Iezechiel. Cap. 35 Stih 6.: "caci in sange ai gresit, si sangele te va 
goni pe tine." lata pentru ce fac ei la purim turtele cele dulci cu 3 colturi, de 
care am pomenit mai sus. 

Si aceasta taina am aratat crestinilor, cum zice inteleptul Solomon, in 
intelepciunea sa, Cap. 6 Stih 27. Adevarat ca s-au implinit la neamul acesta 
blestemat al jidovilor, cuvintele care au zis Dumnezeu catre Prorocul Isaia, 
Cap. 6 Stih 9 "Mergi si zi norodului acestuia, cu auzul veti auzi si nu vei 
intelege, si cu ochii veti vedea si nu veti pricepe, ca s-au ingrosat inimile 



24 



norodului acestuia, si cu urechile sale greu au auzit, si ochii lor i-au inchis," si 
altele. 

Si adevarat s-au ingrosat inimile lor, si ochii lor s-au inchis, cum nu vedeau 
ei ca toti prorocii au propovaduit pentru Sfanta Troita: Geneza 18 Stih 2. Mai 
intai Avraam cand au venit la el trei in chip de oameni, §i au stat deasupra lui, §i 
au zis Avraam, "Domnul meu de am aflat har inaintea ta" §i altele: §i n-au zis 
Avraam, Domnii mei de am aflat har inaintea voastra, ca trei erau, ci au zis 
Domnul meu, catre unul, macar ca au fost trei fete, ca sa arate un Dumnezeu in 
trei fete nedespartit. La fel insu§i Dumnezeu zice catre Moise, Exod 10 Stih 6. 
"Eu sunt Dumnezeul tatalui tau: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, 
sj Dumnezeul lui Iacob ". Vedem ca la fiecare pomenes-ite si numele lui 
Dumnezeu. Ar fi putut zice eu sunt Dumnezeul parintilor tai al lui Avraam si al 
lui Isaac, si al lui Iacob, ci au vrut Dumnezeu ca sa descopere lui Moise pe unul 
Dumnezeul, in trei fete, ca atunci cand zicea, Eu sunt Dumnezeul tatane-tau, 
arata un Dumnezeu, Dumnezeul lui Avraam Tatal, Dumnezeul lui Isaac Fiul, 
Dumnezeul lui Iacob, Duhul Sfant. Dupa aceea daca au aratat Dumnezeu lui 
Moise pentru Sfanta Troita, arata §i Moise jidovilor ca sa marturiseasca 
Dumnezeu in trei fete §i zice la a doua Lege Cap. 6 Stih 4. "Asculta Israile, 
Domnul Dumnezeul nostra, Domnul unul este." 

Si jidovii de trei ori pe zi canta Stihul acela de la Moise, ca simbolul 
credintei este la jidovi Stihul aceasta pentru ca pomene§te unul este, si vor sa 
tagaduiasca Sfanta Troita. Dara nu pricep ei, ca daca ar fi fost scopul lui Moise 
ca sa arate jidovilor un Dumnezeu, §i nu in trei fete, ar fi zis in scurt, adica: 
"Asculta Israile un Dumnezeu," §i destul ar fi fost, dara el zice a§a: "Asculta 
Israile, Domnul Dumnezeul nostra." Si mai adauga iarasi: "Domnul arata pe 
fata Sfanta Troita" ca atunci cand zice Domnul, arata pe Tatal, la noi cre§tinii se 
canta "Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare..." §i mai adauga Moise: iarasj Domnul, 
Duhul Sfant, la noi se canta: Sfinte fara de moarte, §i ca sa nu gande§ti ca sunt 
trei despartite mai adauga Moise: unul este, cum §i noi cantam, miluie§te-ne pe 
noi si nu cantam miluiti-ne pe noi, ci miluie§te-ne pe noi, ca unul: unul 
Dumnezeu in trei fete. 

La fel §i cand s-a indreptat neamul lui Ruvim , care au facut jertfelnic 
langa marginea Iordanului, cum scrie la cartea lui Navi. Si au zis catre fiii celor 
mai mari ai lui Israel, "Dumnezeu, Dumnezeu, Domnul este. Si Dumnezeu, 
Dumnezeu, Domnul insusi §tie." Navi, Cap. 24. Aratat e ca au pomenit Sfanta 
Troita de doua ori, si la urma zice: "insusi stie sa arate un Dumnezeu in trei 
fete." La fel §i Proorocitei Anei, mumei lui Samuil Prorocul la rugaciunile 
Sfintei Troite le pomene§te,: imparatilor Cap. 2 Stih 2. " Ca nu este sfant ca 
Domnul Tatal, si nu este drept ca Dumnezeul nostra Fiul, si nu este sfant fara 
numai tu, Troita Sfanta, §i nedespartita." La fel §i Prorocul David in multe 
locuri pomeneijte Sfanta Troita de zice: " Cu cuvantul Domnului Cerarile s-au 
intarit §i cu Duhul gurii lui toate puterile lor". Psalm 36 Stih 6. "lata Sfanta 
Troita ca Hristos: este Cuvantul Tatalui," precum zice Ieremia: " iata cuvantul 
Domnului s-au facut lor spre ocara, nu vor vrea sa-1 asculte pe El". Vezi 



25 



luminare a Duhului Sfant, cum mai inainte au vazut Prorocul Ieremia, ca 
procletii de jidovi, nu vor primi pe Hristos care este cuvantul Tatalui? 

Si iarasi... Ieremia, Cap. 17 Stih 15 "lata ei zic catre mine, unde este 
cuvanrul Domnului, sa vina dara," adica: isi bat joe procletii de jidovi, ca 
Ieremia totdeauna zice lor "cuvanrul Domnului catre mine," si ei rad de Ieremia 
si-i spun lui, " unde este Hristos pe care tu cuvanrul Tatalui il numesti: sa vina." 
Si iarasi, asa zice Domnul: "lata Eu aduc peste norodul acesta rele, ca la 
cuvanrul meu, n-au luat aminte, si au lepadat legea mea." Si iarasi Ieremia, 
Cap. 11 Stih 16. "Si va fi cuvantul spre veselia inimi mele" La fel Moise au 
prorocit jidovilor mai inainte ca nu vor primi pe Hristos, ca zice: la a doua Lege 
Cap. 1 Stih 32. "Si in cuvantul acesta nu v-ati increzut. Domnului Dumnezeului 
nostra." Precum si la alt loc, proroceste Moise jidovilor, ca nu veti crede in 
Hristos, de zice la Lege Cap. 28 Stih 66. "Si va fi viata ta spanzurata inaintea 
ochilor tai si te vei teme ziua si noaptea, si nu vei crede vietii tale " adica: 
jidovii au vazut pe Hristos, care este viata vesnica, cum putin mai jos zice 
Moise, la Lege Cap. 38 Stih 49. " Ca nu cuvant in desert este acesta, viata 
voastra va este el voua." Precum insusi Hristos zice: "Eu sunt calea si viata" si 
aceasta viata, o au jidovii spanzurata pe crace, si sunt in frica ziua si noaptea. 

Si cu adevarat sunt foarte fricosi neamul jidovesc. La fel zice iarasi 
Ieremia: Cap. 23 Stih 17. "Zic celor ce leapada cuvantul Domnului," zice si 
Avvacum Cap. 3 Stih 4. "inaintea fetii lui va merge cuvantul." Zice si Solomon: 
la Pilde Cap. 1 8 Stih 4. "Apa adanca este cuvantul in inima omului, si izvoral 
vietii," adica: Hristos care este cuvantul Tatalui, de va intra in inima omului, va 
fi lui izvor de viata vesnica. Cum graieste Mantuitoral Hristos catre 
Samarineanca: " Cine va bea din apa care Eu voi da lui nu va inseta in veci, si 
se vor face rauri de apa vie in pantecele lui". loan Cap. 4 Stih 14, adica: apa 
Botezului. Cum striga Prorocul Isaia Cap. 25 Stihl de cheama pe oameni la 
Sfantul Botez, si zice: "Cei ce sunteti insetati, pasiti la apa," adica apa 
Botezului, La fel doi proroci striga intr-un cuvant, zicand: "Si vor merge limbi 
multe si vor grai". Isaia Cap. 2 Stih 3. "Veniti sa ne suim la muntele Domnului, 
si va vesti noua caile lui, si vom merge intra cararile sale, ca din Sion va iesi 
legea, si cuvantul Domnului din Ierasalim": Miheia Cap. 4 Stih 2. adica legea 
lui Hristos au iesit, si legea lui Moise de la muntele Sinai s-au dat. Si mai adaug 
prorocii, la Exod Cap. 19 Stih 18. si zic: "si cuvantul Domnului din Ierasalim", 
adica: Hristos care este cuvantul Tatalui, din Ierasalim au iesit. Precum zice 
David: "Bine este cuvantat Domnul din Sion, eel ce locuiaste in Ierasalim " 
Psalm 134 Stih 21 

Aratat dara am facut prin multe marturii, cum ca Hristos este cuvantul 
Tatalui. Acum unde zice David: cu cuvantul Domnului cerarile s-au hotarat, 
adica: cu Hristos care este cuvantul Tatalui. 

Precum zice fiul sau Solomon, la Pilde Cap. 20 Stih 27. "Cand au gatit 
Dumnezeu ceral eram de fata cu El," oare au fost Solomon de fata cu 
Dumnezeu cand au gatit ceral, sau numai despre fata lui Hristos graieste 
Solomon, ca Solomon in limba evreiasca, se intelege pace, si Hristos este 
Domn pacii. Isaia: Cap. 9 Stih 7. Cum si la alt loc, unde proroceste pentra 

26 



mormantul lui Hristos, de zice la Cantarea a 3 Stih 7 lata patul lui Solomon, 
§asezeci de puternici imprejurul lui, din cei tari ai lui Israel" adica, Mormantul 
lui Hristos care Solomon se numeste; care cuvant va sa zica: Domn pacii, si au 
fost inconjurat cu custodia lui Israel, ca, Pilat n-au vrut sa le dea ostasi, si au zis 
lor, aveti custodie, si mai adauga Prorocul Solomon si zice: Stih 8. " Toti fiind 
sabia peste coapsa sa, pentru frica noptii ca au zis catre Pilat, frica ne este noua 
ca sa nu-1 fure ucenicii lui noaptea" Cum si David pentru frica aceea zice la 
Psalm 13 Stih 5. "Acolo s-au temut de frica, unde nu era frica" Si cu adevarat 
nici o frica nu era, ca cine a vazut sa fure cineva pe vreun om mort. La fel unde 
pomeneste, Solomon pentru cununa cea de spini, care au pus-o spurcatii de 
jidovi, pe capul lui Hristos: zice la Cantarea a 3-a Stih 11. "Iesiti fetele Sionului 
§i vedeti pe imparatul Solomon cu cununa, cu care 1-au incununat Maica-sa, in 
ziua veseliei inimii lui," adica: iesiti Mironositelor, si vedeti pe Hristos: 
imparatul pacii, cum jidovii 1-au incununat, cu cununa de spini, ca pe Solomon 
fiul lui David nu 1-au incununat Maica-sa, si tatal sau David 1-au incununat, si 
Prorocul Zaharia, mai lamurit zice: Zaharia, Cap. 6 Stih 11. "§i vei lua cununi 
de aur si argint si vei pune pe capul lui Iisus, fiul lui Iosedec". Iosedec in limba 
evreiasca, va sa zica Dumnezeu drept, adica: Fiul lui Dumnezeu celui drept. 
Aratat este dara unde zice Solomon la Pilde Cap. 10 Stih, 27. "Cand au gatit 
Dumnezeu cerul eram de fata cu El" zice pentru Hristos: acum unde zice David, 
cu cuvantul Domnului " Cerurile s-au intarit" pentru Hristos zice: Psalm 32 Stih 
6. "Aratat este Tatal si Fiul si cu Duhul gurii lui, toate puterile lor. Aratat este 
Sfantul Duh, iata, aratata este Sfanta Troita intru o fiinta si nedespartita" 

Si de este cineva slab la §tiinta, si nu se increde cu atatea marturii pentru 
Sfanta Troita, sa vina si sa asculte, si alta marturie unde zice David la Psalm 17 
Stih20. asa: 

"Viu este Domnul si bine este cuvantat Dumnezeu, si sa se inalte 
Dumnezeul mantuirii mele" Cand zice viu este Domnul, arata pe Tatal, si bine 
este cuvantat Dumnezeu, Fiul, si sa se inalte Dumnezeul mantuirii mele, Duhul 
Sfant, §i ca sa nu te ratacesti a gandi, ca trei sunt, mai adauga Prorocul si zice: 
Stih 21. "Dumnezeule eel ce dai izbandire mie: arata un Dumnezeu in trei fete, 
nedespartit" §i iarasi Psalm 34 Stih 26. " Scoala-te Doamne, ia aminte spre 
judecata mea, Tatal, Dumnezeul meu Fiul, si Domnul meu, spre indreptarea 
mea, Duhul Sfant". 

Si iarasj Dumnezeul Dumnezeilor, Domnul Tatal, Fiul, Duhul Sfant. Psalm 
49 Stih 1. "§i ca sa nu gandesti ca sunt trei, mai adauga si zice: El au grait, si au 
chemat pamantul, un Dumnezeu in trei fete" 

La fel §i Prorocul Isaia, Cap. 33 Stih 22 pomeneste Sfanta Troita de zice 
Domnul este judecator noua, Domnul este biruitor noua, Domnul imparat noua, 
sunt trei. §i ca sa nu gandesti ca sunt despartite cele trei fete, mai adauga, Isaia 
Cap. 38 Stih 16 §i zice: "Domnul acesta va mantui pe noi" arata un Dumnezeu 
in trei fete. Si iarasi " §i Domnul, Domnul m-au trimis pe mine, si Duhul lui;" 
arata aici mai lamurit Prorocul si in scurt, pe un Dumnezeu in trei ipostase 
nedespartit. Caci mai intai zice: "Domnul, Domnul m-au trimis, adica: Tatal §i 
Fiul" si ca sa nu gandesti ca sunt despartiti Tatal de la Fiul. Pentru aceea mai 

27 



adauga si zice: "si Duhul lui," arata un Dumnezeu in trei fete de o fiinta si 
nedespartit. 

Si de la prorocirea aceasta, sa se astupe gurile ereticilor care barfesc cum 
ca de la Hristos deosebit purcede Duhul Sfant . Asculta pe Isaia dupa ce 
pomeneste pe Tatal, si pe Fiul, zice si Duhul lui, si nu zice si Duhurile lor, ci 
lui. Ca sa arate un Duh Sfant, care de la Tatal purcede, si in Fiul se odihneste. 
Si inca multe marturii sunt si pentru Sfantul Duh, si pentru Sfanta Troita, ci se 
cade a-1 cruta pe cititor. 

lata cu ajutorul lui Iisus Hristos: am aratat prin multe marturii: pentru 
ratacirea jidovilor. Si am descoperit taina lor, care nu este scrisa, cum au zis 
Moise, dupa toate blestemele, care sunt scrise la a doua Lege, Cap. 28 Stih 61. 
Zice Moise: "Si va veni peste voi un blestem, care nu este scris in cartea 
aceasta", 

Blestemul acesta care-1 au ei, cu sange, nu este scris nicaieri, ci parintii 
rabini lasa copiilor lui, cu blesteme mari, sa nu descopere la cei prosti ai lor, 
nici la crestini, macar de li se va intampla lor sa rabde fel de fel de munci. 
Precum si mie, in frica lui Dumnezeu marturisesc, cand am fost de varsta de 
treisprezece ani, atunci incep ei a pune cornul in cap, si mi-a pus tatal meu 
cornul acela in cap, care de dansii se numeste "tafilis", si atunci mi-a descoperit 
mie Tatal meu taina aceasta cu sange si m-a blestemat cu toate stihiile cerului, 
si ale pamantului, ca sa nu descopar taina aceasta, nici la fratii mei. Si cand ma 
voi casatori, si voi avea pana la zece feciori, sa nu descopar decat la unul care 
va fi mai intelept, si mai invatat, si tare in lege, iar la partea muiereasca 
nicidecum sa nu descopar. "Pamantul, zice, sa nu te primeasca de vei descoperi 
taina aceasta, macar de ti se va intampla a te face si crestin, sa nu descoperi 
fiule", zice mie tatal meu. Insa eu de vreme ce am primit Parinte pe Hristos 
Dumnezeu, si Maica pe Sfanta Biserica: voi marturisi adevarul in tot locul 
stapanirii lui, cum zice inteleptul Sirah, la Cap. 4 Stih 31. "Pana la moarte, 
lupta-te pentru adevar" 

Si cu adevarat, mare primejdie am avut, si inca sunt in primejdie de 
moarte, pentru descoperirea tainei acesteia, insa eu zic impreuna cu Sfantul 
Apostol Pavel: Romani Cap. 8 Stih 31. " Cine ma va desparti de dragostea lui 
Hristos, sabia, sau foametea, sau golatatea, sau saracia, sau fel de fel de munci? 
Nimica. Caci nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul 
meu este Duhul Sfant, Troita Sfanta slava tie, Amin." Caci a ta este imparatia 
cerurilor, si noi numai prin tine, Troita Sfanta, ne bucuram de toate darurile 
imparatului ceresc, iar nu ca jidovii cei hulitori si ratacitori care hulesc pe 
Domnul uitand legea cea noua aducatoare de pace si bucurii pentru noi 
crestinii. 



28 



Capitolul 2 

Fiindca am adus marturie la capitolul intai pe Prorocul Iezechiel, prin care 
graieste Duhul Sfant de zice: Iezechiel Cap. 20 Stih 25. "Si eu am dat lor 
porunci, si dreptati intru care nu vor trai, si voi pangari pe ei intra obiceiurile 
lor." Aceasta prorocire est lucra minunat ca Dumnezeu este asa de Sfant si 
milostiv si voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca, si pe toti ii cheama catre 
cunostinta, si zice: "Veniti catre mine toti cei osteniti, si impovarati si eu va voi 
odihni pe voi", Matei Cap. 1 1 Stih 28. §i mai vartos ca prin insusi proorocul 
acela, adica prin Iezechiel Cap. 33 Stih 12 zice: "Nu voesc moartea pacatosului, 
ci sa se intoarca pacatosul din calea sa cea rea, si sa fie viu." La fel si inteleptul 
Solomon zice la intelepciunea sa, Cap. 1 Stihl3. "Ca Dumnezeu n-au facut 
moarte, nici se bucura Dumnezeu de pieirea celor vii: cum dara se poate sa zica 
Dumnezeu "ca nu am dat lor porunci bune ", si altele? 

Pentra aceea dara sunt silit a mai descoperi o taina, care de putini oameni 
va fi fiind stiuta, ca sa nu se sminteasca cineva, ca Mantuitoral zice: Matei Cap. 
1 8 Stih 60. "Amar celui ce se sminteste, dar mai amar aceluia prin care se face 
sminteala." Intelepciune Cap. 60 Stih 14. "Fara de viclesug am invatat, fara de 
zavistie dau si altuia din ce am luat, avutia ei nu ascund. Psalm 39 Stih 12. lata 
buzele mele nu voi opri a bine vesti dreptatea lui Hristos intra adunare mare si 
asculta cu amandoua urechile o, cititorule. 

Mai intai sa ascultam ce graieste Duhul Sfant prin glasul Proorocului 
Ieremia: Cap. 2 Stih 12. "S-au spaimantat ceral, si s-au infricosat pamantul, ca 
doua rautati au facut norodul meu. Pe mine, izvoral apei vietii m-au parasit si 
si-au sapat loru-si gropi care nu vor putea tine apa," adica, pe Hristos, izvoral 
apei vietii celei vesnice 1-au parasit: Geneza Cap. 37 Stih 24. "Si pe Iosif, 
fratele lor, 1-au aruncat in groapa desarta fara apa. Cum si pe Prorocul Ieremia 
1-au aruncat intr-o groapa desarta neavand apa" Cap. 38 Stih 6. La fel sa vedem 
la Prorocul Ammos: Cap. 2 Stih 6. "Acestea, zice Domnul, trei faradelegi ale 
lui Israel si pentra a patra nu voi intoarce. Caci au vandut cu argint pe eel drept, 
si pe eel sarac 1-au vandut pentra incaltaminte:" Matei Cap. 26 Stih 15 adica pe 
Hristos eel drept 1-au vandut Iuda, pe treizeci de arginti, si pe Iosif eel sarac 1- 
au vandut pe el fratii lui pentra incaltaminte. Caci cu douazeci de arginti, care 
au luat ei pentra Iosif, si-au cumparat incaltaminte, asa scrie in cartea evreiasca. 

Aratat este ca fratii cei care au avut parte din vanzarea lui Iosif, nu s-au 
invrednicit mai pe urma fiii lor, ca sa primeasca pe Hristos: si au ramas in 
ratacirea cea jidoveasca pana in ziua de astazi. 

Acum sa luam aminte cati frati si care au fost la vanzarea lui Iosif. Mie mi 
se pare ca zece au fost, adica: Ruvim, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zavulon, 
Dan, Nethalim, Gad, Asir, acesti zece au vandut pe Iosif, iar Veniamin eel mai 
mic au fost acasa cu tata-sau Iacob: si Efraim, si Manasi, n-au fost inca nascuti. 
Si aceste trei neamuri adica: Veniamin, si Efraim, si Manasi au primit pe 
Hristos la patrazeci de ani de la rastignirea lui Hristos pana la venirea lui Tit, 
pentra care an au zis Dumnezeu mai inainte catre Prorocul Iezechiel: Cap. 4 
Stih 6. "§i tu vei dormi pe mana ta cea dreapta 40 de zile, ca sa ridici 

29 



nedreptatea lui Israel, o zi pentru un an am pus tie" Si pentru acele trei neamuri 
s-au rugat mai inainte Prorocul David: la Psalm 74 Stih 2. " Cela ce §ezi pe 
Heruvimi arata-te lui Efraim §i lui Manasi" §i nu te mira ca David pomene^te 
mai inainte de Manasi pe Efraim, Geneza Cap. 41 Stih 15. Si Manasi intaiul 
nascut era, nu te mira, ca si aceasta este o taina a Duhului Sfant descoperita lui 
David: "ca tot neamul lui Efraim vor primi pe Hristos" la Numerii Cap. 32 Stih 
33. "Iar din neamul lui Manasi numai jumatate au primit pe Hristos: iar cealalta 
jumatate pe care au a§ezat-o Moise impreuna cu neamul lui Ruvim, §i cu 
neamul lui Gad, dincoace de Iordan, aceasta jumatate au ramas in ratacire" 
Iosua Cap. 22 Stih 7. Si pentru aceea pomenefjte David: mai inainte pe Efraim, 
cum §i la randuiala steagurilor au pus mai inainte neamul lui Efraim, decat al 
lui Manasi, cum §i la inoirea jertfelnicului: la Numerii Cap. 10 Stih 22. 

La fel §i cand au adus Iosif pe Manasi, §i Efraim, Cap. 7 Stih 48. catre 
Iacob, tata-sau ca sai blagosloveasca inaintea mortii lui, au pus Iosif pe Manasi 
de-a stanga lui Israel, §i pe Efraim de-a dreapta lui Israel: Geneza Cap. 48 Stih 
13. "Dara Israel au pus mainile sale crucis ca sa vina dreapta pe capul lui 
Efraim, §i stanga pe capul lui Manasi §i au zis Iosif: nu a§a ca Manasi este 
intaiul nascut. Raspunde Patriarhul Iacob: stiu fiule ca Manasi este intai nascut 
trupeste, dar duhovnicea§te va fi Efraim mai mare, ca au vazut batranul cu 
Duhul ca Efraim cu tot neamul sau va primi pe Hristos: iar Manasi numai 
jumatate.'" Si pentru aceea au pus Iacob mainile sale crucis, ca de atunci au 
inchipuit crucea lui Hristos: cum zice Scriptura, §i au pus pe Efraim inaintea lui 
Manasi, adica: la steaguri, §i la inoirea jertfelnicului: la fel §i Moise la a doua 
Lege Cap. 33 Stih 17. "Cand au blagoslovit cele douasprezece neamuri ale lui 
Israel inaintea mortii lui zice: acestea sunt zecile de mii ale lui Efraim, §i 
acestea sunt miile lui Manase" vezi luminare a Duhului Sfant, cum a§a luminat 
au vazut Moise, §i Iacob, ca tot neamul lui Efraim va primi pe Hristos: §i 
Manasi numai jumatate §i pentru aceea zice: miile lui Manasi, iar Efraim zice 
zecile de mii. La fel §i Prorocul Isaia eel cu Duh mare, mai lamurit zice: Cap. 9 
Stih 6. "Prune s-au nascut noua Fiul §i s-au dat noua, adica Hristos, a carui 
stapanire s-au facut peste umarul lui, adica cinstita cruce, care stapane§te peste 
vrajmasii cei vazuti §i cei nevazuti, care au purtat-o Hristos pe umarul sau, pana 
la Golgota. Sfetnic minunat, Domn pacii, ce tot norodul lui Efraim va 
cunoa§te", Stih 9. lata §i Isaia foarte luminat au aratat, ca tot neamul lui Efraim 
au primit pe Hristos: si asculta ce graie§te Duhul eel Sfant prin glasul lui 
Ieremia pentru Efraim: Cap. 36 Stih 6.: "Ca este zi de chemare, celor ce 
raspund, in magurile lui Efraim", adica chemare catre Hristos. Cum zice 
Hristos, "cine nu va fi chemat de la Tatal meu nu va veni catre mine" loan Cap. 
6 Stih 44. Si chemarea aceasta care zice Ieremia, peste magurile lui Efraim, va 
sa zica Tatal cheama, Hristos Fiul sau pe tot neamul lui Efraim, §i de aceea mai 
adauga Prorocul §i zice: "Sa ne sculam §i sa ne suim la Sion catre Domnul 
Dumnezeul nostra" La fel sj putin mai sus zice: Ieremia Cap. 30 Stih 6. 
"intrebati si vedeti, de s-au nascut Fiul" si mie mi se pare cand au fugit Hristos 
de la jidovi, si s-au dus la un munte aproape langa o cetate, ce se chema Efraim, 
poate tot acel munte au fost de care pomene^te §i Ieremia aici magura. Si iata ce 

30 



mai zice Duhul Slant prin Ieremia Cap. 31 Stih 9. Ca m-am facut lui Israel tata, 
§i Efraim eel intai nascut al meu este. Si iara§i, "Fiu iubit Efraim placut este 
mie, pentru ca sunt cuvintele mele intra El, imi voi aduce aminte de El si voi 
milui pe El" Zice §i Prorocul Osie: "Intoarce-se-va Efraim, §i se va satura de 
grau §i va inflori ca viia pomenirea lui, ca vinul Libanului" Cu aceste cuvinte 
inchipuie§te prorocul, ca Efraim se va intoarce de la pacatele sale catre Hristos: 
§i se va satura de trapul §i de sangele lui Hristos: ca graul si vinul insemneaza 
tainele lui Hristos §i zice prorocul, ca va inflori Efraim, Geneza Cap. 41 Stih 
15. "Caci Efraim in limba evreiasca, inseamna "roditor", iar Manasi, "uitare", 
ca numai jumatate din neamul lui Manasi au primit pe Hristos, cum am aratat sj 
mai sus. 

lata ca am zis ca Efraim se va intoarce de la pacate. Sa §tii ca mai inainte 
de venirea lui Hristos neamul lui Efraim s-au inchinat la idoli, nu zic eu, ci 
prorocul este de fata, adica Osie care zice: Cap. 9. Stih3. "Ca a inmultit 
jertfelnice spre pacat", §i iara§i: "N-au locuit Efraim in pamantul Domnului, ci 
au locuit in Egipt, §i necurat au mancat" adica: jertfa idoleasca. Iar dupa ce au 
venit Hristos: s-au intors ei de la idoli, §i au primit pe Hristos: §i s-au saturat de 
tainele lui Hristos: la fel §i pentru neamul lui Veniamin din mijlocul 
Ierasalimului, care s-au ivit de la miaza noapte, §i zdrobire mare se face, ca 
Ieremia au vazut mai inainte cu Duhul" Cap. 6 Stihl. "Ca satana se va ridica de 
la intunericul iadului, care se nume§te miaza noapte, §i va intra in Iuda 
Iscariotul si in Arhiereii jidove§ti, §i in toata adunarea lor, ca sa rastigneasca pe 
Hristos: §i cheama Duhul Sfant prin glasul lui Ieremia pe neamul lui Veniamin, 
ca sa iasa din Ierasalim, ca sa nu fie la sfatul lor, ca nici la vanzarea lui Iosif, 
inca n-au fost Veniamin la sfatul lor", cum zice Hristos: Matei Cap. 7 Stih 20. " 
Cu ce masura veti masura, cu aceea vi se va masura voua sau pentru bine, sau 
pentru rau." 

lata, cu ajutoral Sfintei Troite, am aratat prin multe si luminate marturii, 
cum cei zece frati care au fost la vanzarea lui Iosif, nu au invrednicit neamurile 
lor, ca sa primeasca pe Hristos, §i au ramas in ratacire, pana in ziua de astazi, 
insa Iuda al patralea fecior, al lui Iacob, ca el au izbavit pe Iosif de moarte, ca 
ei au vrat sa-1 omoare. §i Iuda au zis: Geneza Cap. 37 Stih 26. "Ce folos de 
vom ucide pe fratele nostra" §i de aceea s-au invrednicit, nu numai ca neamul 
lui sa-1 primeasca pe Hristos, ci insusi Hristos s-au intrapat din neamul lui Iuda, 
cum zice Duhul Sfant prin David: Psalm 59 Stih 7. „A1 meu este Galaad §i al 
meu este Manasi. §i Efraim taria capului meu, Iuda Imparatul meu" Adica: 
imparat al imparatilor, Hristos s-au nascut din neamul lui Iuda. §i asculta ce 
zice Patriarhul Iacob, tatal sau, catre El, cand au vrat sa moara: Geneza Cap. 49 
Stih 8. "Iuda pe tine te vor lauda fratii tai, mainile tale peste spatele vrajmasilor 
tai" Adica: se va naste Hristos din neamul Iudei, care va pune mainile sale peste 
puterea intunericului, cand va scoate sufletele oamenilor din iad. Mai adauga, §i 
zice: "se vor inchina tie, fiii tatalui tau" Adica: se vor inchina la Hristos care va 
ie§i din neamul Iudei. Vezi luminarea Duhului Sfant: nu zice Patriarhul 
"inchina-se-vor tie fratii tai" zice "fiii tatalui tau". Caci au vazut batranul cu 
Duhul Sfant, ca ceilalti frati nu vor primi pe Hristos: numai neamul lui Efraim, 

31 



§i al lui Veniamin, §i jumatate din neamul lui Manasi. Iar ceilalti, n-au primit pe 
Hristos: nu numai cei care s-au nascut din slujnice, din Valla, §i din Zelfana, 
Geneza Cap. 30 Stih 4. adica: Dan, Neftalim, Gad, Asir, n-au primit pe Hristos: 
ci si cei care s-au nascut cu Iuda, dintr-o maica, din Liia, Geneza Cap. 29 Stih 
32. adica: Ruvim, Simeon, Levi, inca n-au primit pe Hristos: si pentru aceea a 
zis Iacob ca "se vor inchina fiii tatalui tau", si n-au zis "fratii tai". Si asculta ce 
mai adauga Iacob: Geneza Cap. 49 Stih 9. "Puiul de leu, Iuda, din vlastare, Fiul 
meu, te-am inaltat" caci n-au lasat sa-1 ucida fratii pe Iosif. "Culcandu-te ai 
adormit ca un Leu, §i ca un pui de Leu cine Te va scula?" Aici au prorocit Iacob 
pentru moartea lui Hristos. Caci atunci cand zice, "culcandu-te ai adormit ca un 
Leu", arata ca trupul lui Hristos se va odihni in Mormant, §i la urma zice: "§i ca 
un pui de Leu cine te va scula", arata ca Hristos se va scula din somnul acesta 
dimpreuna cu trupul, ca un pui de Leu degrab si usor, si nu va fi trebuinta ca 
altul sa-1 scoale pe El, ci singur se va scula ca un Dumnezeu. 

Cum si David zice: la Psalm 26 Stih 11. "Desteapta-te Marirea mea, 
de§teapta-te Psaltire, §i alauta mea, destepta-ma-voi dimineata" Care prorocire 
asa se intelege: cand zice "de§teapta-te Marirea mea", Tatal zice catre Hristos: 
ca marirea Tatalui este Fiul. Dupa ce zice Tatal, graie§te si Duhul Slant catre 
Trupul lui Hristos: "desteapta-te, Psaltire, §i alauta, ca sa mai rasune prin tine 
cuvinte dulci, §i duhovnice§ti." Si raspunde Hristos: "De§tepta-ma-voi 
dimineata", §i cu adevarat au inviat Hristos dimineata. Cum zice David la alt 
loc spre fata lui Hristos: la Psalm 5 Stih 3. "Dimineata vei auzi glasul meu, 
dimineata voi sta inaintea ta" Si iara§i: Psalm 77 Stih 71. "§i s-au de§teptat 
Domnul ca eel ce doarme greu §i ametit de vin" Zice Solomon, la Cantarea 
Cantarilor Cap. 5 Stih 3. "Eu dorm §i inima mea privegheaza." Zice §i Prorocul 
Ieremia spre fata lui Hristos: Cap. 31 Stih 26. "Pentru aceea m-am sculat, §i am 
vazut, si somnul meu dulce mi s-au facut." 

Acum sa ne intoarcem, iara§i la cuvantul nostra unde blagoslove§te Iacob 
pe Fiul sau Iuda, zice: Geneza 49 Stih 12. "Nu va lipsi preotia din capul meu, 
nici imparatia din coapsa mea nu va lipsi" adica: Preotia §i Imparatia, din 
Iudeea nu va lipsi, zice, pana va veni Hristos care este asteptarea neamurilor, si 
jidovilor, precum de fata vedem, ca de cum au venit Iisus Hristos indata au 
lipsit de la dan§ii Imparatia §i Preotia. 

O, Patriarhule! O, batranule, Iacobe! au §tiai tu ca neamul jidovesc este 
tare la cerbice? Din inceput necredincios, cum au zis §i Moise catre el: La a 
doua lege Cap. 9 Stih 24. 

Ca insusi Moise zice: la a doua Lege Cap. 19 Stih 12. "Prin doua, sau prin 
trei marturii, mai da-le lor §i alt semn, ca sa cunoasca cine este eel a§teptat de 
neamuri, de aici inainte care va lega la vita manzul sau, §i la radacina vitei va 
lega asinul sau" 

"Au n-au aflat ucenicii lui Hristos, asinul §i manzul legati la vita?" Matei 
Cap. 21 Stih 2. Si mai adauga §i alt semn de zice: "Spala-va in vin haina lui, §i 
in sange de straguri ve§mantul lui. Caci 1-au imbracat pe Hristos cu o haina 
ro§ie", Matei Cap. 27 Stih 28. Si cuvantul acela, care zice Iacob, ca va spala in 



32 



sange de struguri ve§mantul sau, de atunci 1-au inchipuit Patriarhul, ca din vinul 
acela care se jertfeste in Sfantul Altar, se preface in Sangele lui Hristos. 

La fel §i Moise, inaintea mortii lui, blagoslove§te cele douasprezece 
neamuri ale lui Israel. Zice pentru Iuda: la a doua Lege Cap. 33 Stih 7. 
"Asculta, Doamne, glasul lui Iuda, §i vino la norodul lui" adica: se roaga Moise 
ca Hristos, sa se intrupeze din neamul lui Iuda. Caci n-au lasat Iuda pe ceilalti 
frati sa-1 ucida pe Iosif macar ca §i Ruvim, eel intai nascut, au zis: "sa nu-i luam 
viata", Geneza 35 Stih 21, numai ca din impreunarea cu Valla, tiitoarea lui 
Iacob, nu s-au invrednicit sa se nasca Hristos, din neamul lui. Si asculta ce zice 
Iacob catre fiul sau Ruvim: la Geneza 49 Stih 3.4. "Ruvim, eel intai nascut al 
meu, tu, taria mea, §i inceputul fiilor mei, cumplit te-ai purtat, ca te-ai suit in 
patul tatane-tau, §i atunci ai spurcat asternutul pe care te-ai suit" De aceea nu s- 
au invrednicit Ruvim sa se intrupeze Hristos din neamul sau. Macar ca §i Iuda 
au pacatuit cu noru-sa, Thamar, Geneza 38 Stih 18, 26. Insa si-au marturisit 
pacatul §i au zis: "s-auindreptat Thamar mai mult decat mine" Geneza 29, Stih 
35. Ca mare este, iubitii mei, marturisirea, cuvantul Iuda, insemnand in limba 
evreiasca marturisirea". Cum §i Iuda vanzatorul s-au marturisit, de au zis catre 
Arhierei: "Gre§it-am de am vandut sange nevinovat", Matei Cap. 27 Stih 4. 
Dar, pentru ca s-au spanzurat, singur s-au osandit, iar de ar fi zis: "Doamne 
iarta-ma!" i-ar fi iertat Domnul. Ca §i Petru care de 3 ori s-au lepadat de 
Hristos, §i la urma s-au pocait, §i au plans cu amar, Matei Cap. 26 Stih 74 §i 
Domnul 1-au iertat. 

Si asculta ce zice Dumnezeu catre Iezechiel, Cap. 37 Stih 16, fiul omului, 
ia-ti tie un toiag §i sa scrii pe dansul pe Iuda impreuna cu fiii lui Israel, care au 
venit la El. Si vei lua al doilea toiag, §i vei scrie pe El pe Iosif (§i va fi toiagul 
lui Efraim) §i pe toti fiii lui Israel care au venit la El". La fel zice Dumnezeu 
prin Osie Prorocul. Cap. 6 Stih 4. "Ce-ti voi face fie, Efraime: ce-fi voi face fie 
Iudo? Iar mila voastra ca norul de dimineata". Aratat este ca acele doua 
neamuri, au zis catre fratii sai: Geneza 37 Stih 27. "Veniti sa-1 vindem pe El", 
iar Efraim inca nici nu era nascut atunci; pentru ce dar s-au intrupat Hristos din 
neamul lui Iuda, §i nu din neamul lui Efraim. Asculta ce zice Prorocul Osie 
Cap. 4 Stih 18, "parta§ul idolilor lui Efraim au pus lui piedici" Aratat este ca 
neamul lui Efraim mai inainte de venirea lui Hristos s-au inchinat la idoli, 
pentru aceea nu au invrednicit sa se intrupeze Hristos din neamul lui. Iar 
neamul lui Iuda n-au primit a se inchina la idoli, pentru aceea s-au invrednicit 
de s-au nascut Hristos din neamul lui Iuda, precum scrie la cartea intai 
Paralipomena, Cap. 5 Stih 1. ,,Si Ruvim, eel intai nascut al lui Israel, dupa ce s- 
au suit el in patul tatane-sau, nu s-au mai socotit eel intai nascut. Si Iuda au fost 
puternic intre fratii sai, §i intelept." Dupa cum aflam, steagul cu oastea lui Iuda 
mergea in fata oastei lui Ruvim, chiar daca el a indemnat pe fratii sai ca sa-1 
vanda pe Iosif, ca vanzarea lui Iosif au fost planuita de mai inainte, ca sa nu 
moara mai pe urma Iacob cu toti fiii lui de foame, cum zice §i David la Psalm 
104 Stih 17. "Trimis-au inaintea lor un om, rob s-au vandut Iosif, cum §i insu§i 
Iosif mai pe urma zice catre fratii lui: sa nu va para rau ca m-ati vandut, ca 
Dumnezeu m-a trimis inaintea voastra spre viata" Geneza 45 Stih 5. 

33 



Si asculta cat de luminat au vazut mai inainte David, ca Hristos se va na§te 
din neamul lui Iuda §i nu din neamul lui Efraim, de zice: la Psalm 77 Stih 73. 
"Si au lepadat lacasul lui Iosif §i semintia lui Efraim n-au ales, si au ales 
semintia lui Iuda": adica, nu s-au intrapat Hristos din neamul lui Efraim, care 
lacasul lui Iosif se numeste, ci s-au intrupat Hristos din neamul Iuda. Si vezi 
cum Prorocul Zaharia inca foarte luminat descopera, §i zice: Zaharia Cap. 10 
Stih 6. "Si voi intari casa lui Iuda, §i casa lui Iosif voi miluit" §i cu adevarat s- 
au intarit, ca din neamul Iuda s-au nascut Hristos, piatra cea tare care zice 
Dumnezeu prin glasul lui Isaia: Cap. 28 Stih 16. "Si voi pune temelie la Sion 
piatra de mult pret §i casa lui Iosif o voi milui, ca Efraim §i jumatate din neamul 
lui Manasi au primit pe Hristos" cum am aratat mai sus. Si vezi pronia lui 
Dumnezeu cum inca din inceput au pazit Dumnezeu aceste doua neamuri, al lui 
Iuda §i al lui Efraim, ca §ase sute de mii din norodul lui Israel au ie§it din 
pamantul Egiptului, Numerii Cap. 14 Stih 32. "Numai Iisus, Navi §i Halav s-au 
invrednicit de a intra in pamantul fagaduintei" Numeri Cap. 14 Stih 30. "Navi 
au fost din neamul lui Efraim" Numeri Cap. 13 Stih 9. "Si Halav au fost din 
neamul lui Iuda", si inca din inceput s-au aratat semn bun la neamurile acestea 
ca "din doisprezece iscoditori ce au trimis Moise ca sa iscodeasca pamantul 
fagaduintei" Numeri, Cap, 14 Stih 6. "numai Navi §i Halav au oprit pe 
Israeliteni de pacat, §i au potolit rautatile" Sirah Cap. 46 Stih 10. lata prin multe 
marturii am aratat, cum ca neamul lui Iuda §i neamul lui Efraim, f-ii neamul lui 
Veniamin, §i jumatate al lui Manasi, au primit pe Hristos. Iar cei patruzeci de 
ani, ingaduiti celorlalti de Dumnezeu, de la rastignire, au ramas in ratacire, de 
atunci §i pana azi. 

Insa, cerul §i pamantul vor trece, iar cuvintele Domnului nu vor trece. 
Matei Cap. 24. Stih 35. zice: "inca am oi care nu sunt din staulul acesta, §i le 
voi aduna si voi face o turma §i un Pastor." La fel zice f-ii Prorocul Iezechiel, 
Cap. 34 Stih 16. "Asa zice Domnul: oaia cea pierduta voi afla, pe cea ratacita 
voi inturna, §i pe cea zdrobita voi lega, §i pe cea le§inata voi intari, si pe cea 
tare voi pazi, §i le voi pa§te pe ele cu judecata" Aceasta Prorocire asa se 
intelege: patru legi sunt pe pamant: cre^tini, agarieni, jidovi, §i inchinatori la 
idoli. Si aceste patru legi, se impart in multe credinte. 

Cre§tinii se impart, adica: in papista§i, luterani, lipoveni, §i altele. Dar 
credinta cea adevarata este pravoslavnica. 

La fel §i agarienii, sunt in patru credinte. Ismailiteni, Ilieni, Moabitani §i 
Ibrailieni, inchinatorii la idoli sunt de sapte feluri, precum au fost §i mai 
demult: Hananei, Hevei, Evusei, Gergesei, Vasei, Ferezei, Hettei, Amorei. 
Exod 33 Stih 2. Si aceste §apte feluri de inchinatori de idoli se afla acum intr-un 
loc, unde n-au ajuns semnul cinstitei cruci adica in India. Iar unde au ajuns 
semnul cinstitei cruci, acolo nu se afla idoli. Caci mai inainte au prorocit 
Zaharia, Cap. 13 Stih 2. "Hristos ii va pierde pe toti idolii" 

La fel si jidovii sunt de doua feluri de credinte, iar legi sunt patru precum 
am zis mai sus: Si graie§te Duhul Sfant prin glasul Prorocului Ieremia Cap A 
Stih 6. de zice: "oi parinte s-au facut norodul meu". Cum §i Hristos zice catre 
ucenicii sai: "Mai vartos va duceti catre oile cele pierdute ale casei lui Israel" 

34 



Matei Cap. 10 Stih 6. §i zice Prorocul: "A§a zice Domnul: Pe cea pierduta o voi 
afla la vremea de apoi, cand se va face o turma, §i un Pastor". Atunci vor veni §i 
jidovii, prin Sfantul Botez, cum §i ail inceput a veni in toate zilele. "Iar Cea 
ratacita o voi inturna" zice: aceia sunt agarienii, si dintre dan§ii vor veni catre 
credinta pravoslavnica. "Si pe cea zdrobita voi lega", ace§tia sunt inchinatorii 
de idoli, zdrobitii cu Duhul, iar la vremea de apoi, vor veni si dintr-ansii catre 
Hristos prin Sfantul Botez, "Pe cea le§inata voi intari" este pentru eretici, caci 
macar marturisesc ei pe Hristos dar cu inima lesinata, §i nu cum se cade. Cum 
graie§te Duhul Sfant prin glasul lui Isaia Cap. 29 Stih 12. pentru eretici: "§i au 
zis Domnul, aproape este norodul acesta de mine cu gura lor, si cu buzele lor 
ma cinstesc, iar inima lor departe este de la mine, si in zadar ma cinstesc, §i in 
zadar cred intru mine, invatand porunci omenesti", adica: poruncile Papei. Iar la 
vremea de apoi va intari Hristos si pe dan§ii, cati vor veni la credinta cea 
adevarata, a pravoslaviei, care este insuflata de Duhul Sfant, si prin sfintele 
§apte soboare zice: soborul eel dintai, "Legea Domnului fara prihana care 
intoarce sufletele" Psalm 18. Soborul al doilea, "Marturia Domnului 
credincioasa care intelepte§te pruncii" Stih 9. Soborul al treilea, dreptatile 
Domnului drepte, cele ce veselesc inima" Soborul al patrulea "Porunca 
Domnului stralucita, care lumineaza ochii" Soborul al cincilea, "frica Domnului 
curata care ramane in veacul veacului" Soborul al §aselea, "Judecatile 
Domnului adevarate in dreptate impreuna". Iar pentru soborul al saptelea: mai 
adauga §i zice: "Dorite sunt mai mult decat aurul, si decat piatra scumpa, §i mai 
dulci decat mierea §i fagurul". Caci asa s-au asezat credintei pravoslavnice cum 
au hotarat soborul al §aptelea. Si mai adauga §i zice David: "cand va pazi 
acestea omul, multa rasplatire va avea de la Dumnezeu." "Iar pe cea tare o va 
pazi" zice Prorocul. Se intelege pe pravoslavnici va pazi Dumnezeu de 
inselaciunea lui Antihrist, cum au vazut Sfantul loan la Apocalipsis, caci la 
vremea de apoi, cand va ie§i Antihrist, el atunci va insela in toate limbile, 
numai pe cei ce vor avea semnul cinstitei cruci, adica: pravoslavnicii care n-au 
stricat botezul §i sfantul mir prin faptele lui Antihrist, de aceia nu va putea sa se 
atinga. 

Cum au zis Dumnezeu pentru stricarea Ierusalimului: "sa nu va milostiviti, 
nici spre batrani, nici spre tineri", §i altele: Iezechiel Cap. 9 Stih 6. 

"Iar de cei ce au semnul, sa nu va atingeti de ei" au zis loan. La fel si 
Prorocul Aggeu arata, Cap. 2 Stih 7. "Ca la vremea de apoi se va face o turma 
§i un pastor", §i mai zice: "Asa zice Domnul a tot tiitorul, inca o data voi clatina 
cerul §i pamantul, §i marea, si uscatul, §i voi clatina toate neamurile. §i vor veni 
cele alese ale tuturor neamurilor, §i voi umple casa aceasta de marire", zice 
Domnul a tot tiitorul. 

Aratat este ca la vremea de apoi vor primi §i ceilalti jidovi sfantul botez, 
insa un neam din cele douasprezece ale jidovilor, trebuie sa ramana in ratacire 
pana la sfar^itul lumii. Pentru care neam zice Hristos: "Pana nu va trece cerul si 
pamantul, nu va trece din rudele acestea", Matei Cap. 24 Stih 34. adica: neamul 
acesta din care s-au tras Iuda vanzatorul. Cum si David pentru acest neam zice 
la Psalm 108 Stih 12. "Stinga-se numele lui intru un neam, adica: neamul lui 

35 



Iuda, cu tot neamul sau sa se stinga" precum si mai jos zice: la Psalm 124 Stih 
3. "Ca nu va lasa Domnul toiagul, adica neamul pacatos-dlor peste soarta 
dreptilor, ca sa nu-si intineze dreptii mainile lor intra faradelegile pacato§ilor" 

Zice si Iezechiel, Cap. 21 Stih 16. "De aceea bate din palme de bucurie, ca 
s-au indreptat neamurile, adica au primit siantul botez. Si de se va pierde un 
neam, nimica nu va fi, paguba nu este" zice Domnul. "Asa §i pentra neamul 
acesta" zice Dumnezeu prin glasul lui Ieremia, Cap. 2 Stih 20-22. "Si ma voi 
judeca cu voi, si cu fiii fiilor vostri ma voi judeca". Apoi: "Ca din veac ai 
zdrobit jugul tau, si ai zis: nu voi sluji tie" Si iarasi: „de te vei spala si cu silitra, 
spurcatu-te-ai inaintea mea", zice Domnul. Ieremia Cap. 5 Stih 27. Si mai 
apoi: „Si la norodul aceasta s-au facut inima neascultatoare, indiferenta si s-au 
abatut din calea cea dreapta si s-au dus." Din nou zice Ieremia Cap. 6 Stih 1. 
"Argint arancat, chemati pe ei ca i-au izgonit Domnul". Si la Ieremia Cap. 17 
Stih 1. "Pacatul lui Iuda scris este cu condei de fier, si cu unghie de diamant 
sapat pe lespezile inimilor lor, §i asta nu se va uita." 

Aceste blesteme toate s-au zis pentra neamul din care s-au nascut 
vanzatoral Iuda. Cum si Sfantul loan zice neamul acela: Cap. 2. "Ocara celor ce 
le spun jidovi, si ei spun ca nu-i asa, ci adunarea satanei sunt ei, cu adevarat. Ca 
precum din zece cete de ingeri, o ceata s-au facut diavoli, asa si din zece 
neamuri, ale caror stramosi au vandut pe Iosif, unul va ramane impreuna cu 
satana fara de sfar§it" 

Acum sa vedem, care neam din cele zece, n-au nadejde de mantuire; mie 
mi se pare ca neamul lui Simeon, este neamul eel lepadat, §i nu zic eu din 
priceperea mea, de vreme ce patriarhul Avraam zice: Geneza 18 Stih 27. "Si eu 
sunt praf, §i cenusa", si imparatul §i Prorocul David zice la Psalm 21 Stih 6. "si 
eu sunt vierme §i nu om" Si inteleptul Solomon, fiul lui David zice la Pilde 
Cap. 30 Stih 2. "Ca mai neintelept sunt decat toti oamenii, §i intelepciune 
omeneasca nu este in mine", dar eu ticalosul ce sa mai zic, ca nici ca viermele 
macar nu sunt, de aceea nu pot sa zic ca scriu aceste cuvinte din intelepciunea 
mea, ci din sfanta si dumnezeiasca Scriptura, scriu acestea aici, ca auzind pe 
Domnul zicand la loan Cap. 5, Stih39. "Cercetati Scriptura?! veti afla viata", 
adica pe Hristos vom afla, care zice: "Eu sunt calea §i adevaral, §i viata" loan 
Cap. 14 Stih 6. La fel catre ucenici zice: "Nu este adevar ascuns care sa nu vi se 
descopere voua" Luca, Cap. 12 Stih 2. 

Si am incercat si eu nevrednicul, si am aflat in Sfanta Scriptura, cum ca 
neamul lui Simeon din inceput n-au ascultat de Dumnezeu. Mai intai la pricina 
lui Iosif, Simeon a zis sa-1 omoram pe el si aducem marturie ca Simeon §i Levi, 
au stat sa-1 omoare pe el: ca zece frati au fost ei, Ruvim, Simeon, Levi, Iuda, 
Isahar, Zavulon, acesti sase frati au fost dintr-o mama, din Lia, Geneza 39 Stih 
32 Si patru frati au fost nascuti din slujnice, adica: Dan, si Nethalim, din Valla, 
Gad §i Assir, din Salfana. Geneza 30 Stih 5. Si se vede ca au fost doi frati, care 
au vrut sa omoare pe Iosif, ca Scriptura zice ca "au zis unul catre altul" 

Acum sa luam seama, Isahar §i Zavulon n-au putut sa graiasca inaintea 
fratilor celor mari. La fel Dan, Nethalim, Gad, Assir cu atat mai mult n-au putut 
sa graiasca, pentra ca ei erau fii din slujnice; nici Ruvim cu Iuda, fiindca ei 

36 



amandoi au zis, sa nu varsam sangele tatalui nostru: numai Simeon, cu Levi ail 
fost! 

La fel la Sihem, tot Simeon si Levi au facut atata ucidere, Geneza 34 Stih 
25. Si la vanzarea lui Iosif, Simeon au fost mai vinovat decat Ruvim, caci 
Simeon 1-au legat pe Iosif. 

La fel si pentru uciderea ce au facut ei la Sihem, Simeon au ramas in pacat, 
iar Levi s-au pocait cand au ascultat pe Moise si au ucis Levi trei mii de suflete, 
Geneza 42 Stih 24. Cum zice Moise: "eel ce au zis tatalui sau si mamei sale, nu 
v-am vazut". Exod 32 Stih 28. "Si nici pe fratii sai nu i-au cunoscut, si pentru 
ca a vrut sa uite lumea pentru Dumnezeu, si-au ucis in inima lui si pe parintii 
lui, si pe fratii lui", a doua Lege Cap. 33 Stih 9. 

De aceea s-au invrednicit mai pe urma neamul lui Levi ca sa slujeasca 
inaintea jertfelnicului lui Dumnezeu. Cum graieste Duhul Sfant prin glasul 
Prorocului Malahie Cap. 3 Stih 3, si zice: "Si voi curata ca aurul si ca argintul 
pe fii lui Levi: si vor aduce Domnului jertfa intru dreptate" A doua Lege Cap. 
33 Stih 11. "Asa si Moise blagosloveste pe Levi de zice: Blagosloveste 
Doamne taria lui Levi, si lucrurile mainilor lui le primeste, si cei ce-1 urasc pe 
el sa nu se ridice impotriva lui" Au ramas dar Simeon neamul eel lepadat, cum 
si Ieremia Cap. 8 Stih 14, plange pentru ei zicand: "Ca Dumnezeu ne-au lepadat 
pe noi, si ne-au adapat pe noi cu apa cu fiere" Dumnezeu insusi zice prin 
Ieremia: Cap. 9 Stih 14. "lata eu ii hranesc pe ei cu durere, si nevoie, si vom 
adapa pe ei cu apa cu fiere" La fel aflam, la Numeri Cap. 25 Stih 14. "Si pe 
Zamvri eel ce au curvit cu Hazvi, mediiana, Finees 1-au ucis impreuna cu 
Hazvi, ca au fost in neamul lui Simeon, mai mare." Si pentru el zice Iezechiel: 
Cap. 21 Stih 25. Si tu pangarit esti si fara de lege, povatuitor al lui Israel". Si 
pentru neamul acesta al lui Simeon zice Ieremia: Cap. 9 Stih 3. "Ca din rele la 
rele au iesit, si pe mine nu m-au cunoscut, zice Domnul" Si iarasi: Ieremia Cap. 
4 Stih 22. "Fii fara de minte sunt, mesteri sunt a face rau, iar a face bine nu au 
cunoscut", si iarasi: Ieremia Cap. 13 Stih 23. "De va schimba arapul pielea sa, 
si pardosul impestriturile sale, atunci si voi veti putea face bine". Zice si Isaia 
Cap. 48 Stih 8, pentru neamul lui Simeon: nici din inceput ai cunoscut, nici ai 
stiut, nici eu am deschis urechile tale, ca am cunoscut ca defaimand vei 
defaima, si inca din pantece faradelege te vei chema", cum zice si David: la 
Psalm 57 Stih 3. "instrainat este acest neam de la Domnul si toate blestemele 
acestea s-au implinit in ziua de astazi, si fiii fiilor lor, implinesc rautatile 
rautatilor", cum zice Isaia: Cap. 14 Stih 29. "Ca din samanta sarpelui vor iesi 
pui de aspida", iarasi: Isaia Cap. 17 Stih 10. "Pentru aceea vei sadi rasad 
necredincios, si samanta necredincioasa" Si iarasi: Isaia Cap. 29 Stih 4. "Ca 
zamislesc durere, si au nascut faradelege." Zice, si David: Psalm 7 Stih 12. 
"lata au chinuit cu nedreptate, si au zamislit durere, si au nascut faradelege" Si 
asculta cum David blesteama neamul acesta din care s-au tras Iuda vanzatorul 
si zice: la Psalm 8 Stih 32. "Adauge faradelege, peste faradelegea lor si sa nu 
intre intru dreptatea ta, stearga-se din cartea celor vii, si cu dreptii sa nu se 
scrie" Cum zice si Ieremia: Cap. 17 Stih 13. "Toti cei ce te parasesc pe tine sa 
se rusineze, departe pe pamant sa se scrie, ca au parasit izvorul vietii, pe 

37 



Domnul." La fel graie§te Duhul Sfant, prin glasul lui Moise, zicand pentru 
neamul acesta: la a doua Lege Cap. 32. "Acestea toate s-au adunat la mine, §i s- 
au pecetluit in visteriile mele" Adica faradelegile lor s-au pecetluit pana la 
judecata cea infrico§ata. Cum §i Prorocul Isaia mai lamurit zice: Cap. 30 Stih 
1 1 . "Cei ce zic, Prorocilor luati de la noi cararea aceasta (adica cararea cea 
stramta care duce la imparatia cerurilor), §i luati de la noi pe cuvantatorul lui 
Israel", adica pe Hristos pe care n-au vrut nicidecum sa-1 primeasca, fiindca ii 
invata pe dan§ii sa umble pe cararea cea stramta care duce pe oameni la 
imparatia cerurilor. Mai adauga Prorocul si zice: Stih 13, pentru aceea pacatul 
acesta va fi al vostru," zice Domnul eel Sfant al lui Israel: "Ca un zid care cade 
indata, §i caderea lui ca o zdrobitura a unui vas de lut, cat sa nu se afle intru el 
harb cu care sa aduci foe, sau sa iei putina apa" Zice §i Ieremia: Cap. 24 Stih 9. 
"Si voi da peste voi ocara ve^nica, §i necinste ve§nica ce nu se va uita" Si iara§i: 
"Si-i voi risipi la toate imparatiile pamantului, vor fi spre ocara, §i spre pilda, §i 
spre ura, si spre blestem in tot locul." 

Si cu adevarat s-au implinit la dans-iii toate. Si patriarhul Iacob, cand au 
blagoslovit pe toti cei doisprezece fii ai sai, zice catre Simeon, §i Levi, Geneza 
Cap. 49 Stih 5. "Fratii care au implinit nedreptatea voii sale." Adica uciderea la 
cetatea Sihem, "in sfatul lor sa nu vina sufletul meu", adica la sfatul acela, cand 
se vor sfatui Arhiereii §i carturarii, sa-1 omoare pe Iisus: Matei Cap. 27. Precum 
§i Prorocul Ieremia mai inainte au prorocit pentru sfatul acela de zice spre fata 
lui Hristos: Cap. 18 Stih 27. "Si tu, Doamne, ai cunoscut tot sfatul lor eel spre 
moarte asupra mea: sa nu ierti nedreptatile lor, §i pacatele lor sa nu le §tergi de 
la fata ta". La acest sfat se roaga batranul Iacob, ca sa nu vina sufletul sau la 
adunarea lor, cand se vor aduna carturarii, §i batranii la Caiafa, asupra lui 
Hristos. Matei Cap. 26 Stih 57. Zice: "sa nu se razime ficatii mei" adica: "sa nu 
fie pomenirea mea acolo" zice Patriarhul Iacob, lui Simeon, §i Levi. Caci 
Arhierei au fost din neamul lui Levi, §i batranii cu carturarii, si cu Iuda 
vanzatorul, din neamul lui Simeon au fost. Insa Levi s-au pocait cum am aratat 
mai sus. Si iata §i mai adauga Iacob pentru neamul lui Simeon: Geneza 9 Stih 
37. "blestemata sa fie mania lor ca este indaratnica". Cum zice si Moise: la a 
doua Lege Cap. 32 Stih 43. "Mania lor este din balaur, si de aspida nevindecata, 
imparti-voi pe ei intru Iacob, §i voi risipi pe ei intru Israel. Caci ereticii se 
numesc cu numele Iacob, §i pravoslavnicii se numesc cu numele Israel. 

Cu ajutorul lui Iisus voi arata la capitolul al treilea, prin multe si luminate 
marturii, ca ereticii se numesc Iacob, iar pravoslavnicii Israel 

A§a si aici unde zice Patriarhul ca va imparti neamul lui Simeon in Iacob §i 
in Israel. Va sa zica si sub imparatiile ereticilor, §i sub imparatia 
pravoslavnicilor, adica: in toata lumea. Cum §i Moise zice: la a doua Lege 28 
Stih 64 : "Si te va impra§tia pe tine Domnul Dumnezeul tau in toate neamurile, 
de la o margine a pamantului pana la cealalta margine a pamantului". 

Si cu adevarat in toata lumea sunt risipiti neamul lui Simeon. Si vezi 
luminare a Duhului Sfant, Moise mai inainte au vazut prin Sfantul Duh: ca 
neamul lui Simeon vor fi risipiti sub toate imparatiile. S-au mirat Moise cum 
poate un neam numai sa ajunga la toate imparatiile. Pentru aceea la a doua Lege 

38 



33 Stih 6, unde blagoslove§te Moise cele 12 neamuri ale lui Israel zice: "Ruvim 
sa traiasca §i sa nu moara, §i Simeon sa fie intra numar mare". Si la Iuda zice: 
"Sa intre Hristos in neamul Iuda", cum s-au §i nascut. Iar la Ruvim zice sa 
traiasca (trape§te), §i sa nu moara nici in viata ve§nica. Iar pentra Simeon zice 
Moise, sa fie mare intra numar ca sa poata incapea la toate imparatiile. 

Iar cu ajutorul lui Hristos am aratat prin multe marturii, cum ca neamul lui 
Simeon au ramas sub urgie dumnezeiasca. Si pentra dan§ii au zis Dumnezeu 
prin glasul lui Iezechiel: Cap. 20 Stih 25. "Si eu am dat lor porunci rele §i 
dreptati intra care nu vor trai in viata ve§nica, §i voi pangari pe ei, intra 
obiceiurile lor". De aceea sa nu se mire nimeni, §i ace§ti jidovi de acum, care 
sunt in toata Europa, sunt din neamul lui Simeon, din care au fost §i Iuda 
vanzatoral. Acest neam este blestemat de la Dumnezeu §i de la toti Prorocii, §i 
nicicum nu poate sa ajunga la invatatura cea adevarata, macar ca vedem, acum 
in zilele noastre, ca vin multi dintre jidovi, catre Sfantul Botez. Dara ace§tia 
sunt cei care se mai trag din celelalte neamuri, cum zice Prorocul Isaia Cap. 10 
Stih 22. "Si de va fi norodul lui Israel, ca nisipul marii, rama^ita, se va mantui", 
adica cele care se trag din semintiile cele bune, §i au scapat diavolului, acestea 
acum prin pronia lui Dumnezeu, vin catre Sfantul Botez. Si de aceea zice Isaia, 
ca nisipul (marii) de va fi norodul lui Israel, §i nu zice, ca stelele ceralui, ca 
marea nu tine intra sine nimic, ci le aranca la mal §i sunt oameni care cauta 
langa mal in nisip, §i afla unii cate un galben, sau cate un margaritar. A§a sunt 
§i ace§tia care vin catre Hristos acum, din neamul jidovesc, care au ramas din 
neamurile cele bune, cum am zis §i mai sus. 

Ca sj la sfanta Evanghelie scrie, cand au venit Domnul la Muntele 
Maslinilor, sj au flamanzit, §i au cautat la un smochin ca sa afle rod §i rod n-au 
aflat, sj altele Matei Cap. 21 Stih 19. Si sa nu le spunem toate aici, ca nu este 
nici loc, nici vreme. 

Iar la Capitolul al patralea, cu ajutorul lui Hristos, voi scrie despre 
smochinul acela mai pe larg. Insa aici, pentra ca am pomenit din prorocirea lui 
Isaia, ce zice ca rama§ita se va mantui, voi zice §i despre smochin pe care 
Hristos 1-au blestemat, ca n-au aflat rod intra el. Talcuie§te Sfantul loan Gura 
de Aur, cum ca jidovii sunt smochinul acela care nu face rod, adica fapte bune, 
sj Hristos 1-au blestemat ca sa nu faca rod. 

Iar un invatator de jidovi m-au intrebat: "Cum zici ca nu face neamul 
jidovesc rod, ca vedem pe jidovi in toate zilele venind la credinta cre§tineasca", 
§i eu i-am raspuns de la Isaia, cum am pomenit mai sus §i au tacut invatatoral. 
Si atunci s-au implinit cuvantul Psalmistului care zice: "s-au astupat gura celor 
ce graiesc nedreptate". Psalm 62 Stih 16. In Hristos Iisus, Domnul nostra, caraia 
se cuvine cinste, slava, §i inchinaciune acum §i purarea, §i in vecii vecilor. 
Amin. 



39 



Capitolul 3 

De vreme ce m-am fagaduit la capitolul de mai sus, ca sa va arat prin 
marturii cum ca ereticii se numesc cu numele Iacob, iar pravoslavnicii, se 
numesc cu numele Israel, 

Pentru aceea m-am silit si eu si am pus osteneala, ca sa scriu aici cu bune 
marturii, cum ca a§a este, adica ereticii, se numesc Iacob, iar pravoslavnicii se 
numesc, cei binecuvantati, Israel. Ci numai ma rog cititorule, ca sa nu-ti fie 
greu sa asculti lungimea cuvantului pentru ca acest cuvant nu-ti este in desert, 
ca nu numai cu paine va trai omul, ci si cu tot cuvantul lui Dumnezeu. 

Sa vedem la Cartea intai a lui Moise, ce se nume§te Geneza 32 Stih24. Ca 
zice: "§i s-au luptat un om cu Iacob, §i au intrebat omul acela pe Iacob, cum 
este numele tau, si au raspuns Iacob la omul acela, si au zis: numele imi este 
Iacob, si a zis omul acela catre Iacob, sa nu mai fie numele tau Iacob, ci Israel 
sa fie numele tau, ca ai biruit cu Dumnezeu, si cu oamenii tare vei fi (Facerea 
32, 28); au intrebat si Iacob pe omul acela, cum este numele lui si au raspuns 
omul lui Iacob, - pentru ce tu ma intrebi de numele meu si numele meu este 
minunat. Si au numit Iacob numele locului acestuia, vederea lui Dumnezeu, 
Stih, 36. "or am vazut zice pe Dumnezeu fata catre fata, §i s-au mantuit sufletul 
meu". 

Pana aici sunt cuvintele Sfintei Scripturi, si de aceste cuvinte, sunt foarte 
mirat. Una ca intai zice: ca s-au luptat un om cu Iacob, si la urma zice: si au 
numit Iacob locul acesta vederea lui Dumnezeu, §i inca si alta minune, ca zice: 
"am vazut pe Dumnezeu fata catre fata" §i sa traiasca; de vreme ce insu§i 
Dumnezeu zice catre Moise: Exod Cap. 23 Stih 20 "Ca nu poate omul sa ma 
vada pe mine, si sa traiasca". La fel si Mantuitorul zice: "pe Dumnezeu 
nimenea nu 1-au vazut, fara numai Fiul". De aceea trebuie sa intelegem, cum ca 
intruparea lui Hristos au vazut Patriarhul Iacob, mai inainte prin Sfantul Duh, 
care au fost om deplin, si Dumnezeu deplin. 

Precum insusi raspunde catre Iacob, si zice: "pentru ce tu intrebi de numele 
meu, care este minunat?" aratat este ca Hristos au fost eel ce s-au luptat cu 
Iacob, si se cheama numele lui, sfetnic minunat, si pentru aceea zice: Isaia, 
Cap. 9 Stih6. "intai cu om s-au luptat" si la urma zice: "am vazut pe 
Dumnezeu". Sa mergem acum, putin mai jos tot la Geneza Cap. 35. unde zice: 
"Si s-au aratat Dumnezeu catre Iacob, inca o data in Luza, cand au venit Iacob 
de la Mesopotamia Siriei, si au zis Dumnezeu catre el, numele tau sa nu mai fie 
Iacob ci Israel sa fie numele tau". Aceasta iarasi de mirat este, de vreme ce 
Dumnezeu numai cu cuvantul au zis, §i s-au facut toata lumea, si implinirea ei. 
Psalm 148 Stih 5. Iar aici de doua ori au fost trebuinta, ca sa blagosloveasca 
Dumnezeu pe Patriarhul Iacob, cu numele eel blagoslovit Israel. Au nu s-au 
incredintat Iacob intai cand s-au luptat Hristos cu el, §i-l blagosloveste si zice sa 
nu fie numele tau Iacob, ci Israel, de ce si pentru ce 1-au blagoslovit de doua 
ori? Ci o taina mare au descoperit Dumnezeu Patriarhului Iacob, cu aceste doua 
blagoslovenii. Mai intai trebuie sa stim cum ca numele Israel se intelege in 
limba evreiasca, vazator de Dumnezeu. Iar cuvantul Iacob are doua intelesuri in 

40 



limba evreiasca, o data se intelege "calcaiul", si alta data se intelege, 
"amagitorul", §i aflam ca in vremea cand s-au nascut el, tinand cu mana lui pe 
Isaac de calcai, pentru aceea 1-au si numit pe el Iacob. Geneza 26. Asisderea 
cand au luat Iacob blagosloveniile de la tatal sau Isaac, care blagoslovenii au 
fost sa le dea lui Isav, atunci au plans Isav si au zis: "cu adevarat de doua ori m- 
au amagit", Geneza Cap. 27 Stih 36. Arafat este ca cuvantul Iacob are doua 
intelesuri, sau calcaiul sau amagitorul. Dar cuvantul Israel va sa zica, vazator de 
Dumnezeu. Acum tine dar aceasta, si vei pricepe Sfanta Scriptura. Legea cea 
veche s-au numit cu numele Iacob, care "calcaiul" inseamna: ca trupeasca Lege 
era: iar Legea cea noua, "Israel" se numeste, adica "vazator de Dumnezeu". 
Precum aflam cand au tocmit Balac, pe Varlaam, ca sa blesteme neamul 
jidovesc, zice Varlaam: "rasari-va o stea din Iacob, §i se va scula un om din 
Israel, si va zdrobi pe domnii lui Moab, la Numerii Cap. 24 Stih 17. Vezi cat de 
luminat zice si Varlaam pentru steaua dupa care au venit Magii, zice: "stea din 
Iacob", ca atunci au fost inca legea veche, care Iacob s-au numit. Matei Cap. 2 
Stih6. Iar dupa ce s-au botezat Hristos, si au zdrobit domniile lui Moab, adica, 
au zdrobit puterile intunericului. Cum zice si David: Psalm 73 Stih 14. "Tu ai 
zdrobit capetele balaurului in apa", adica prin puterea Botezului Domnului 
nostra Iisus Hristos in Iordan au slabit balaural cu sapte capete de care 
pomeneste Sfantul loan cuvantatoral de Dumnezeu la Apocalipsis. 

A§a si aici unde zice Varlaam, se va scula un om din Israel, si va zdrobi 
domniile lui Moab, duhovniceaste se intelege. Adica Hristos va zdrobi prin 
Botez puterea Diavolului. Caci Egiptul, Moab, Babilonul, §i celelalte nume de 
care pomeneste Isaia, acestea sunt cetatile intunericului. Si zice §i Varlaam, om 
din Israel. Aratat este ca legea veche s-au numit Iacob. Iar dupa ce s-au botezat 
Hristos au trecut umbrele, §i au venit ziua. Legea daralui se numeste Israel. 
Cantarea 4 Stih 6. Si asculta ce zice Duhul Sfant prin glasul lui Isaia: Cap. 65 
Stih 15. "lata, cei ce-mi slujesc mie se vor bucura. Iar voi (jidovii) va veti strica 
intra zdrobirea duhului vostra, ca veti parasi numele voastre, spre saturarea 
celor alesj ai mei. Iar pe voi va va omora Domnul". 

Aratat este ca jidovii au rastignit pe Domnul, au parasit numele eel 
blagoslovit Israel (si se numesc adunarea satanei) Apocalipsis: Cap. 2 Stih 18. 
Si sunt ucisi la suflet de la Dumnezeu, cum am pomenit mai sus de multe ori. 
Cum si Isaia zice: Cap. 59 Stih 10. "Pipai-vor peretele intra amiaza zi ca orbul 
intra amiaza noapte, ca si cand ar si muri. Iar noi ca am primit pe Hristos, si 
suntem ale§i ai lui Dumnezeu, ne-am invrednicit de numele eel blagoslovit ca 
ne numim Israilul eel duhovnicesc, "eel nou". Si iata cum mai adauga Prorocul 
§i da si alt semn pentru noi de zice: Stih 11. "Iar cei ce slujesc mie li se va pune 
nume nou, care nume va fi binecuvantat in tot pamantul, pentru ca vor 
binecuvanta pe Dumnezeul eel adevarat pe Hristos, care este Dumnezeul eel 
adevarat, ca 1-am primit ne-am invrednicit ca peste numele ce-1 avem, Israel, 
inca un alt nume, sa adaugam adica crestin, care nume este binecuvantat in 
toata lumea. Iar ereticii care sunt in§elati de Arie, si de Origen, si de Nestorie si 
de alti multi eretici se numesc Iacob, prin care se intelege inselator. Cum si 
David zice spre fata lui Hristos: "pentru eretici instrainat fratilor mei, §i 

41 



nemernic fiilor maicii mele, adica jidovii care frati au fost lui Hristos, si ei 1-au 
instrainat de la dansii, caci n-au vrut sa-1 primeasca". Cum zice Prorocul 
Ieremia: Cap. 12 Stih 6. "Ca si fratii tai s-au lepadat de tine". La fel si 
Evanghelistul loan zice: Cap. 1 Stih 11. "La ale sale au venit, si ai sai pe dansul 
nu 1-au primit". Si pentru aceea zice David: Psalm 61 Stih 11. "Instrainat am 
fost fratilor mei". Iar nemernic [strain, necunoscut] este Hristos: pentru ereticii 
care se numesc fiii maicii noastre Biserici, si nu il cinstesc asa cum trebuie. 
Precum graieste Duhul Sfant prin inteleptul Solomon si zice: la Cantari Cap. 1 
Stih 5. "Nu vedeti ca sunt negru ca fiii Maicii mele s-au invrajbit pentru mine". 
Adica ereticii s-au invrajbit pentru Hristos. 

Acum sa ne intoarcem la intrebarea ce trebuinta au fost ca sa 
blagosloveasca Dumnezeu de doua ori pe Patriarhul. Asculta acuma si raspuns, 
intai cand s-au luptat Hristos cu Patriarhul zice Hristos catre el, "sa nu mai fie 
numele tau Iacob care calcai inseamna si nici al neamului tau caci tu m-ai 
primit pe mine" cum am pomenit mai sus, Efraim, Veniamin, Iuda, si jumatate 
din neamul lui Manasi, sa primeasca legea cea noua, legea lui Hristos: legea 
darului, care Israel se numeste, iar a doua oara cand a venit Patriarhul la Luza, 
iarasi s-au aratat Dumnezeu catre dansul si au zis lui, "sa nu mai fie numele tau 
Iacob adica inselator chiar de vor primi fiii tai pe Mesia eel adevarat, pe Iisus 
Hristos: sa nu primeasca credinta cea cu numele Iacob adica inselati, ci Israel sa 
fie numele lor. Acestia sunt pravoslavnicii care sunt vazatori de Hristos 
Dumnezeu fara de nici o inselaciune. 

Si aceste cuvinte graieste Duhul Sfant prin glasul lui Isaia: Cap. 44 Stih3, 
4. "Eu voi da apa celor care merg in loc fara de apa" si altele: "si vor rasari ca 
iarba in mijlocul apei ce curge, si ca salcia langa apa curgatoare prin Sfantul 
Botez "zice Prorocul, si mai adauga Prorocul: Stih 5. Acesta va zice: "al lui 
Dumnezeu sunt" si numele lui Iacob va striga, si altul va scrie cu mana sa "al 
lui Dumnezeu sunt" si pe numele lui Israel va striga. Adica: dupa ce vor primi 
oamenii sfantul botez, ce va fi de aici inainte zice Prorocul. Ereticul va zice 
numai cu gura "al lui Dumnezeu sunt, crestin sunt" iar faptele crestinesti nu va 
avea, nici semnul cinstitei cruci nu-si va face cu mana lui. Unul ca acela, 
numele lui Iacob va striga, adica inselatorul caci va fi inselat de Arie spurcatul. 
Iar altul, zice Prorocul va scrie cu mana lui, nu ca ereticul cu un deget, ci cu trei 
degete, in numele Sfintei Treimi, unul ca acela Israel va striga, adica vazatorul 
de Hristos Dumnezeu. Si asculta putin mai jos ce mai zice Isaia: Cap. 48 Stih 1. 
"Auziti acestea casa lui Iacob, cei ce va chemati pe numele lui Israel, si din apa 
lui Iuda ati iesit, si va jurati pe numele Dumnezeului lui Israel, iar nu cu 
adevar." Vezi cat de luminat zice Prorocul pentru ereticii care casa lui Iacob se 
numesc, ca sunt inselatori, si cu numele lui Israel se cheama, ca zic ei ca sunt 
crestini, dar nu sunt crestini, ci eretici, pentru ca au iesit din apa botezului lui 
Hristos care au iesit din neamul Iuda, si ne-au aratat sfantul Botez la Iordan prin 
afundare de trei ori in numele sfintei troite, iar ereticii n-au primit apa afundarii, 
ci isi toarna numai pe cap ; ereticul se jura pe numele Dumnezeului lui Israel, si 
zice pe Hristosul meu, numai ca nu este Hristos al lui, ci al lui Israel adica al 
pravoslavnicilor este Hristos, cum graieste Dumnezeu prin glasul lui Isaia: Cap. 

42 



45 Stih 3. de zice: ,"Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, eel ce chem numele tau 
Dumnezeul lui Israel: al Pravoslavnicilor". 

A§a, iubitul meu cititor tine bine minte: ereticul se nume§te Iacob, §i 
pravoslavnicul se nume§te Israel, §i vei intelege Sfanta Scriptura,caci altfel nu 
se poate. lata ce zice Psalmistul: la Psalm 77 Stih 6, acolo zice David, poti sa 
spui ca neamul jidovesc n-are Lege, si sunt un neam fara de Lege, nici pe 
Hristos nu marturisesc, ci mai vartos il hulesc. Aratat este ca pentru eretici zice 
David ca ei il marturisesc pe Hristos, iar pravoslavnicii care se numesc Israel, 
au Legea cea adevarata, cum si Moise zice pentru neamul lui Levi: la a doua 
Lege Cap. 33 Stih 10: "Arata-vor indreptarile tale lui Iacob, si Legea ta lui 
Israel". Adica: ereticii pentru ca marturisesc pe Hristos, s-au invrednicit de 
dreptate, nu dupa Pravila care este hotarata de sapte soboare, ci fire§te fac ei 
dreptate, §i zice sfantul Apostol Pavel: "Cei ce n-au Lege, fac ale Legii " Zice §i 
Prorocul Isaia: Cap. 29 Stih 13: "Si au zis Domnul: aproape este norodul acesta 
de mine, cu gura lui, cu buzele sale ma cinsteste, iar inima lui departe sta de 
mine, §i in zadar cred intra mine, invatand poranci omene§ti. Macar ca Hristos 
aduce prorocirea aceasta si pentru jidovi, dar si pentru eretici, putem sa talcuim 
ca in multe feluri se intelege Scriptura, mai vartos ca Hristos nu este cinstit de 
jidovii ace§tia de acum nici macar prin buze, ba, mai mult il hulesc prin buzele 
lor. Si iata ce zice David la Psalm 98 Stih 4. "Judecata §i dreptate intra Iacob tu 
ai facut": Si iarasi la Psalm 144 Stih 8. "Cel ce veste§te cuvantul sau lui Iacob, 
§i judecatile si indreptarile sale lui Israel". 

Aratat este, ca noi, pravoslavnicii, ne-am invrednicit sa facem judecatile §i 
dreptatile, dupa Legea lui Hristos: iar ereticii, ca le-au vestit Tatal prin cuvantul 
sau pe Hristos §i ei marturisesc pe Hristos macar cu erezii, insa s-au invrednicit 
de fac dreptatile fire^te. 

Iar jidovii, §i alti pagani, care nu marturisesc pe Hristos nicidecum nu s-au 
invrednicit ca sa faca dreptate, nici fireasca, cum adauga David aici §i zice: "N- 
au facut asa la toate neamurile, §i dreptatile sale n-au aratat lor". Si iarasi: la 
Psalm 72 Stih 6, "imbracatu-s-au cu nedreptate, §i cu paganatatea lor". lata ce 
mai zice David §i iata ce despartire este intre pravoslavnici, §i intre eretici, 
Psalm 16 Stih 8. "Cand va intoarce Domnul robia norodului sau, bucura-se-va 
Iacob, §i se va veseli Israel. Care prorocire s-au §i implinit la venirea cea dintai, 
a Domnului nostra Iisus Hristos: cand au intors sufletele oamenilor din robia 
iadului de atunci se bucura ereticii, care se numesc Iacob, ca bucuria se intelege 
trapeze, iar veselia va sa zica suflete§te. Cum zice Isaia: Cap. 49 Stih 16 
"Veseliti-va cerurilor, §i sa se bucure pamantul". Si ereticii ca marturisesc pe 
Hristos, se bucura trapeze, cum zice inteleptul Sirah la intelepciunea sa: Cap. 
36 Stih 10. "Toate neamurile lui Iacob, se aduna ca sa faca inima buna, §i se 
nevoiesc spre mancararile lor, iar Israel eel nou, Pravoslavnic, se nevoieste cu 
Duhul, §i pentru mantuirea sufleteasca". Zice §i Amos pentru jidovi, §i pentru 
eretici: Cap. 7 Stih 2. "Si am zis: Doamne fie-ti mila, cine va scula pe Iacob ca 
s-au imputinat, si de doua ori zice: o data pentru neamul jidovesc, care se 
numesc Iacob calcaiul, §i a doua oara pentru eretici, care se numesc Iacob 
in^elatorul". Si se plange Prorocul Amos pentru dan§ii, ca sunt ei imputinati in 

43 



credinta lui Hristos. Cum zice David: la Psalm 1 1 Stih 1 . "Ca s-au imputinat 
adevarurile de la fiii oamenilor ". 

Caci ereticii sa numesc fiii oamenilor, §i s-au imputinat de la Hristos care 
zice: "Eu sunt calea §i adevarul. 

Si de vrei marturie cum ca ereticii se numesc Fiii oamenilor, mai intai 
cauta la Geneza Cap. 20 Stih 6 si vei afla scrise cuvintele acestea: "Si au vazut 
Fiii lui Dumnezeu, pe fetele oamenilor ca sunt frumoase, si le-au luat loru-§i 
muieri". Aceste cuvinte a§a se inteleg: ca oamenii cei care s-au tras din Sith, au 
fost cu fapte bune, §i pentru aceea ii nume§te Scriptura Fiii lui Dumnezeu. Iar 
fetele, ca s-au tras de la Cain, cu fapte rele, le numeste pe dansele fetele 
oamenilor, §i pana la o vreme s-au pazit neamul lui Sith, a nu se impreuna cu 
neamul lui Cain, iar de la o vreme au vazut Fiii lui Dumnezeu, cei cu fapte 
bune, care s-au tras din Sith, pe fetele oamenilor, ale lui Cain, ca sunt frumoase, 
§i au inceput a se impreuna cu dansele, §i s-au nascut lor uriasi, oameni mari, §i 
urati, cu fapte rele, pana ce au venit si potopul. 

Aratat este cum ca oamenii cei care sunt cu fapte bune, se numesc Fiii lui 
Dumnezeu, iar cei cu fapte rele sunt Fiii oamenilor. 

Acum noi pravoslavnicii ca am primit pe Hristos, si credem fara de nici un 
eres, ne-au dat Hristos putere, ca Fiii lui Dumnezeu sa ne facem, loan Cap. 30 
Stih 12. La fel multi sunt din pravoslavnici facatori de pace, aceia Fii lui 
Dumnezeu se vor chema, Matei Cap. 5 Stih9. 

Iar ereticii s-au abatut de la Hristos, la indaratnici, cum au zis Moise mai 
inainte catre jidovi in a doua Lege Cap. 32, Stih 14. "Si au mancat Iacob 
grasime din maduva graului, si sange din struguri au baut vin, si s-au saturat, 
ingrosatu-s-au, si au parasit pe Dumnezeul eel ce 1-au facut pe el, si s-au 
departat de la Dumnezeu Mantuitorul sau." Macar ca au zis Moise catre jidovi 
cuvintele acestea, insa cu Duhul Slant au vazut mai inainte, ca jidovii vor parasi 
numele Iacob, §i Israel spre saturarea acelor alesi ai lui Hristos: cum am 
pomenit si mai sus la Prorocirea lui Isaia. Ca zice David la Psalm 61 Stih 11. 
"O data au grait Dumnezeu, doua acestea am auzit, Duhul Slant graie§te prin 
Moise catre jidovi, dar tocmai spre eretici tinte§te §i de aceea zice de doua ori 
Moise, ingrosatu-s-au, ingrosatu-s-au, si pentru jidovi, si pentru eretici". Catre 
jidovi zice trupe§te, au mancat maduva graului, §i au baut vin. Iar catre eretici 
zice duhovnices-ite, adica au mancat trupul lui Hristos, §i au vazut sangele lui 
Hristos: §i pentru aceea zice din grasime maduva graului au mancat, §i nu zice 
in scurt din grau au mancat: ca sa cunoa§tem, ca pentru trupul lui Hristos se 
intelege. A^ijderea §i la vin nu zice vin din struguri au baut, ci zice sange din 
struguri au baut vin, ca pentru sangele lui Hristos, se intelege. Ereticii mai intai 
au fost pravoslavnici §i au mancat Tainele lui Hristos si s-au saturat, atunci s-au 
departat de la Hristos Dumnezeu Mantuitorul lor, prin ereziile lui Arie. 

Dara si Hristos i-au lepadat pe ei, precum Prorocul Isaia eel cu Duh mare, 
care au vazut mai inainte cele ascunse ce vor sa fie pana in veci. Au vazut §i 
pentru eretici ca se vor departa de la Hristos: §i Hristos va lepada pe ei, §i-i 
cheama Prorocul Isaia iara§i catre Hristos, si zice: "A§tepta-voi pe Dumnezeu 
eel ce §i-au intors fata sa de la casa lui Iacob", Isaia Cap. 6 Stihl7. §i pentru 

44 



aceea se numesc ei fiii oamenilor. Cum zice David: la Psalm 16 Stih 4. "Ca sa 
nu graiasca gura mea lucruri omene§ti". Si iara§i: la Psalm 57 Stih 1. "De graiti 
dupa adevar fiii oamenilor". Si iara§i: la Psalm 30 Stih 20. "Ascunde-vei pe 
drepti intra ascunsul fetii tale, de tulburarea oamenilor";, adica: de tulburarea 
ereticilor. Si iara§i: la Psalm 61 Stih 9. "Insa goi sunt fiii oamenilor, mincinosi 
sunt fiii oamenilor." Si iarasi: la Psalm 115 Stih 2. „Si eu am zis intra spaima 
mea, tot omul este mincinos". 

Acestea toate zice catre fiii oamenilor care se numesc eretici. Iar jidovii se 
numesc dobitoace. Nu zic eu, ci Prorocul Ieremia este de fata, care zice pentra 
dan§ii: Cap. 5 Stih 8. "Cai nebuni spre partea femeiasca", §i vezi inca dobitoace 
necurate ii face Prorocul pe dan§ii, §i cu adevarat dobitoace sunt neamul 
jidovesc. Caci §i Hristos, zice catre dan§ii: "Ruda rea si prea stricata," Matei 
Cap. 12 Stih 39. §i David ca au cazut el in pacatul preacurviei zice: la Psalm 72 
Stih 22. "Dobitoc m-am facut langa tine", §i iara§i putin mai sus, adica la Psalm 
48 Stih 12 zice David mai lamurit pentra pacatul curviei. "Si omul fiind in 
cinste n-au priceput, alaturatu-s-au cu dobitoacele cele fara de minte, si s-au 
asemanat lor". 

Ce deosebire este intre cuvantul alaturat, si intre cuvantul asemanat; ci 
numai o taina mare au descoperit David, cu cuvintele acestea: ca sfintii Proroci 
nici o vorba n-au grait in zadar. §i inca mai vartos ca Duhul Sfant au grait prin 
gurile lor, §i insuf-ii Hristos zice: la Matei Cap. 12 Stih 6. "Pentra tot cuvantul in 
desert ce va grai omul are sa dea raspuns in ziua judecatii". 

§i asculta ce taina au descoperit David cu cuvintele acestea, ca de mirat 
lucra este. Dumnezeu blagoslove§te pe Adam si zice catre el, Geneza 1 Stih 28. 
"Sa stapanesti toate zidirile, §i toate ce au Duh de viata". La fel §i catre noi zice 
Dumnezeu: Geneza 9 Stih 2. „Si tremural, §i frica voastra sa fie peste toate 
fiarele pamantului" 

Cum oare se intampla de multe ori ca oamenii sunt mancati de flare: 
Geneza 1 Stih 27. "§i inca mai vartos ca omul sub chipul lui Dumnezeu s-au 
zidit". 

§i David in toata viata lui s-au mirat de lucral acesta, iar dupa ce au cazut 
el insusi in pacatul curviei, au simtit ca chipul lui Dumnezeu au lipsit de la 
dansul, apoi zice: "Si omul fiind in cinste" adica: in cinstea imparatilor. Si a 
doua oara iarasi zice: "Si omul fiind in cinstea Prorocilor", §ii n-au priceput la ce 
cinste 1-au suit Dumnezeu, si s-au asemanat dobitoacelor celor fara de minte, ca 
au facut fapta dobitoceasca, adica: curvia. Si s-au asemanat lor, ca au lipsit 
chipul lui Dumnezeu de la el, sj au ramas asemenea cu dobitocul. Si atunci are 
puterea fiara salbatica sa strice pe om, ca nu-1 cunoa^te ca este om, pentra ca n- 
are chipul lui Dumnezeu pe el, ci chip dobitocesc. Si pentra aceea se roaga 
David de zice: la Psalm 73 Stih 20. "Sa nu dai fiarelor sufletul eel ce se 
marturise§te tie". Acoperit graieste Prorocul, caci nici sufletul sa nu-1 lase 
Dumnezeu in mainile diavolilor, fiarele cele cumplite, nici trapul sa nu-1 lase 
Dumnezeu la fiarele cele pamante^ti. Si vezi unde zice David: la Psalm 8 Stih 
7. "Toate le-ai supus sub picioarele omului, oile si boii, pasarile ceralui, si 



45 



pestii mari", si altele. Iar fiarele nu le pomeneste David: ca s-au stiut vinovat cu 
pacatul curviei. 

lata cum am aratat prin multe marturii ca Pravoslavnicii se numesc Fiii lui 
Dumnezeu, si Ereticii se numesc Fiii oamenilor, iar jidovii se numesc cai, 
dobitoace necurate, pana la vremea de apoi cand se va face o turma si un pastor, 
cum am pomenit mai sus. Iar la capitolul al patrulea, voi arata cu ajutorul lui 
Hristos, si anul in care va fi implinirea cuvintelor lui Hristos: ca cerul si 
pamantul vor trece, iar cuvintele Domnului nu vor trece. Si trebuie sa vina de la 
toate limbile cei alesi catre Hristos. Cum zice Isaia: Cap. 65 Stih 25. "Atunci 
vor paste mieii cu lupii, si leul cu boul va manca paie", lupii sunt jidovii, caini 
salbatici, si mieii sunt pravoslavnicii cei fara de nici o prihana, boii sunt eel mai 
prost norod din pravoslavnici, iar leii sunt ereticii si ceilalti pagani care striga 
asupra pravoslaviei. Cum zice David: la Psalm 9 Stih 29, Pandeste ca leul intru 
ascuns ca sa traga pe saracul catre el. Asa sunt ereticii si ceilalti pagani, care 
gandesc totdeauna ca sa traga pe pravoslavnici catre ratacirea lor: iar 
Dumnezeu nu lasa, inca mai vartos ca la vremea de apoi vor veni si ei catre 
Hristos: cum zice aici Prorocul, lupii adica: jidovii care latra numai asupra 
pravoslaviei dara n-au putere sa faca rau. Si la vremea de apoi vor veni si dintr- 
ansii la credinta pravoslavnica, si vor paste mieii impreuna cu pravoslavnicii. 
Iar ereticii si alti pagani, care racnesc ca leii asupra pravoslaviei, si striga, la 
vremea de apoi vor primi si ei credinta pravoslavnica, si vor posti si ei ca 
norodul eel prost al pravoslaviei, ca norodul eel prost totdeauna mai tare 
pazeste postul decat cei bogati, si pentru aceea zice Prorocul, si leul ca boul va 
manca paie, iar sarpele pamant va manca. Acesta este neamul din care s-au tras 
Iuda vanzatorul, pentru care zice David: la Psalm 108 Stih 16. ,"Stinga-se 
numele lui intr-un neam". Si acest neam va ramane in ratacire, cum am aratat 
mai sus si pentru acest neam zice Prorocul serpi, cum si Hristos zice catre ei, 
serpi, pui de naparca, Matei Cap. 12 Stih 34. si zice Prorocul ca vor manca 
pamant: cum si David zice la Psalm 71 Stih 9. "Si vrajmasii lui tarana vor 
linge", adica vor plezni de necaz cand vor vedea toate limbile in credinta 
pravoslavniceasca. Cum si inteleptul Solomon zice la intelepciunea sa: Cap. 5 
Stih 1. „Atunci va sta cu multa indrazneala dreptul, inaintea celor ce 1-au 
necajit pe dansul si cu cumplita frica se vor minuna de mantuirea lui: si vor zice 
intru sine caindu-se, si intru stramtorarea duhului vor suspina" si altele. 

La fel si David zice: la Psalm 35 Stih6. " Oamenii si dobitoacele vei 
mantui Doamne, adica: la vremea de apoi, vor veni ereticii care se numesc 
oameni, si jidovii care se numesc dobitoace, si vor primi sfanta credinta 
pravoslavniceasca, si se vor mantui. Iar Solomon auzind pe Tatal sau, David, 
zicand asa, nu intelege si zice: la Exod Cap. 3 Stih 19. "Tot o intamplare este la 
om, ca si la dobitoc", adica ereticul se numeste om, asa si jidovul se numeste 
dobitoc, si "cine stie duhul omului de se suie sus," Stih 21." si duhul 
dobitocului de se pogoara jos". Adica: cine stie duhul ereticului care se numeste 
om de se suie sus ca marturiseste pe Hristos, si duhul jidovului care se numeste 
dobitoc de se pogoara jos. Ci toti care nu sunt pravoslavnici se pogoara in iad, 
cum zice Hristos: "cine nu este cu mine impotriva mea este". Matei Cap. 12 

46 



Stih 30. Si pentru aceea zice David: "iar pe cei ce se abat la indaratnicii, duce-i- 
va Domnul cu cei ce lucreaza fara de lege, pace peste Israel" adica: pe ereticii 
care s-au abatut de la pravoslavie la ereziile lui Arie, va duce Dumnezeu pe 
dansii, impreuna cu jidovii care lucreaza fara de lege la Tartar, iar peste 
pravoslavnici, care se numesc Israel, pace va aduce, zice si Isaia: "Si cei 
pacatosi se vor zdrobi deodata cu cei fara de lege" in fundul iadului. Si auzind 
eu nevrednicul atata osanda cum osandesc sfintii Proroci pe neamul jidovesc, si 
pe eretici, mi s-au facut mie mila de dansii, si am pus si eu nevointa si am scris 
in cartea aceasta multa marturie pentru sfanta Pravoslavnica Credinta, ca doara 
se va implini si la mine, ticalosul, cuvantul Psalmistului care zice: la Psalm 8 
Stih 14. "Invata-voi pe cei fara de lege caile tale, si cei necredinciosi la tine se 
vor intoarce", adica: pe jidovii cei fara de lege voi invata caile lui Hristos care 
due la imparatia cerului, si ereticii poate ca vor citi si ei din cartea aceasta, si isi 
vor cunoaste ratacirea lor, si atunci se vor intoarce catre credinta pravoslavnica. 
Cum zice Prorocul Isaia: Cap. 30 Stih 15. Asa zice Domnul, Domnul Sfantul 
lui Israel (Tatal, Fiul, Duhul Sfant). Cand te vei intoarce, si vei suspina, atunci 
te vei mantui. Si atunci vei cunoaste unde ai fost cand ai nadajduit intra cele 
desarte". 

Cand se va intoarce ereticul de la erezii si va primi iarasi Credinta 
Pravoslavnica atunci se va mantui. 

Precum si la vremea de apoi, cand se va face o turma, si un pastor, se 
fagaduieste Dumnezeu ca va primi pe eretici iarasi, cum zice Prorocul Isaia: 
Cap. 43 Stih 1. " Si acum asa zice Domnul Dumnezeu, eel ce te-au facut pe tine 
Iacob (ereticul), si eel ce au plasmuit pe tine Israel (pravoslavnic), nu te teme ca 
te-am mantuit, chematu-te-am pe numele tau. 

Vezi pentru eretici zice: "eel ce te-au facut, ca si pe dobitoace", iar pentru 
pravoslavnici zice: "eel ce te-au plasmuit" si zice catre ereticul, ca te-am 
mantuit din ratacirea ereticeasca, si te-am chemat zice, pe numele tau, adica: iar 
te-am chemat Israel, care nume ai avut mai inainte cand ai fost pravoslavnic, 
pana nu te-ai abatut la indaratnici, la invataturi straine, ale Papei de la Roma. 

Si asculta ce proroceste Prorocul pentru Papa, si pentru cetatea lui, de zice: 
Amos Cap. 6 Stih8. "S-au jurat Dumnezeu pe sine, ca au urat trafia lui Iacob 
(lui Papa care se numeste Iacob inselatoral), si voi pierde zice Domnul: cetatea 
cu toti cei ce loeuiese intr-ansa", adica: cetatea Romei. 

Aratat este, ca la vremea de apoi, vor primi ereticii Pravoslavnica Credinta. 
Si este cineva netaiat imprejur la inima, si nu se incredinteaza numai cu atatea 
marturii, si pofteste mai multe marturii, cum ca la vremea de apoi, vor primi 
ereticii Credinta Pravoslavnica ? Sa vina sa asculte, foarte multe marturii, 
numai sa tina minte cum am zis mai sus, adica unde pomeneste Sfanta Scriptura 
Iacob, va sa zica eretic, iar Israel, va sa zica pravoslavnic. 

Si acum asculta mai intai pe Moise ce zice: la a doua Lege Cap. 32 Stih 9. 
"§i s-au facut partea Domnului, norodul sau Iacob, funia mostenirii sale Israel". 
Adica: si ereticii s-au facut partea Domnului, ca au parasit ei ereziile Papei, si 
s-au schimbat in Israel Pravoslavnic, care este mostenirea lui Dumnezeu, cum 
zice si David: Psalm 144 Stih 4. " Ca pe Iacob au ales lui Domnul si pe Israel 

47 



spre mofjtenirea lui", adica: macar de au §i ales Hristos pe ereticii care se vor 
intoarce la pravoslavie, cum zice David putin mai sus: Psalm 43 Stih 6. "Tu esti 
imparatul meu, eel ce porunce§ti mantuirea lui Iacob ", insa pravoslavnicii sunt 
mofjtenirea lui Hristos: cum zice putin mai jos, la Psalm 148 Stih 14. "Cantarea 
tuturor cuvio§ilor lui Israel norodul care este aproape de dansul. Si iara^i: la 
Psalm 70 Stih 1. "Cunoscut este in Iudeea Dumnezeu, si in Israel (in 
pravoslavnici), mare este numele lui" Si iara§i la Psalm 133 Stih 1. "Intra 
ie§irea lui Israel din Egipt au facut sfintirea lui Iuda, ca din neamul lui s-au 
intrapat Hristos Mantuitoral, iar Israel pravoslavnicii s-au facut stapanirea lui". 
Zice §i Sirah Cap. 24 Stih 9. "Si au zis intra Iacob locuieste §i intra Israel 
mo§teneste": in eretici locuieste numele lui Hristos: iar in pravoslavnici se 
mo§teneste vesnic. Cum zice David: "Adusu-s-au aminte de cuvantul sau care 
au grait, si altele, si 1-au pus pe el lui Iacob spre poranca, si lui Israel spre 
legatura ve§nica". Hristos este cuvantul Tatalui, la eretici, numai spre poranca, 
iar la pravoslavnici spre legatura ve^nica. Cum zice §i Isaia: Cap. 45 Stih 17. 
"Israel se mantuie§te de Domnul mantuire vesnica". Zice si Ieremia: Cap. 2 Stih 
3. ,"Sfant este Israel Domnului inceput al rodurilor", adica: inceputul rodului 
faptei crestineijti, pravoslavnicii sunt. Zice §i Isaia: Cap. 45 Stih 5. "Asa zice 
Domnul, eel ce m-au plasmuit din pantece, ca sa adun pe Iacob la Domnul: si 
spre Israel ma voi aduna". 

Aici foarte luminat arata Prorocul ca spre Pravoslavie va aduna Hristos pe 
eretici. Cum §i mai sus zice: "Si intra Domnul Dumnezeu se va mari toata 
semintia lui Israel". Graiefjte Duhul Sfant §i prin Ieremia §i zice: Cap. 15 Stih 
19. „Si voi a§eza pe Israel la pa§unea lui, §i in muntele lui Efraim, §i se va 
satura sufletul lui". 

Vezi luminare a Duhului Sfant, ca zice: ca va aseza pe pravoslavnici la 
pa^unea cea duhovniceasca. Si mai zice David: la Psalm 22 Stih 1 "Domnul ma 
va pa§te, si nimica nu-mi va lipsi, in loc cu pa§uni, acolo m-au salasjuit", aratat 
este ca pasunea-i duhovniceasca: ca mai adauga §i zice Psalmistul: Stih 2.. "La 
apa odihnii m-au hranit (la apa Botezului), §i sufletul meu 1-au inters", tot a§a 
cum zice Ieremia, de pasunea cea duhovniceasca se va satura sufletul lui, §i la 
muntele Efraim zice Prorocul: "ca si Hristos s-au fost dus la muntele acela, 
cand au ridicat jidovii piatra asupra lui" ca neamul lui Efraim au primit pe 
Hristos: cum am aratat mai sus la Capitolul al doilea. 

Si Prorocul Isaia, la fel zice: Cap. 40 "Ca pastoral va pa§te Hristos turma 
sa". Zice §i Iezechiel: Cap. 24 Stih 20. "Si voi ridica voua un pastor". Zice §i 
Miheia: Cap. 2 Stih 12. "Adunandu-se Iacob cu totii" (adica toti ereticii, se vor 
aduna catre Credinta Pravoslavnica, la vremea de apoi,) "a§teptand, voi astepta 
pe cei rama§i ai lui Israel:" pe cei pacatosi dintre pravoslavnici asteapta Hristos, 
ca sa se pocaiasca sa nu ramana nici unul din pravoslavnici nemantuit, ci 
mantuit. Cum am talcuit la Capitolul al doilea din prorocirea lui Iezechiel ce 
zice: "pe cea tare voi pazi", si altele. 

Si pentra aceea zice Miheia: Cap. 8. "Ca sa vesteasca lui Iacob paganatatile 
lui §i lui Israel pacatele lui". La eretici zice: "de paganatati sa se pocaiasca, iar 
pravoslavnicii de pacate". Zice §i Isaia: Cap. 20. „Si in ziua aceea nu se va mai 

48 



pomeni ramasita lui Israel: §i cei mantuiti ai lui Iacob nu vor mai nadajdui spre 
cei ce i-au necajit pe dansii, si vor nadajdui spre Dumnezeul eel sfant al lui 
Israel intru adevar." 

Aici arata Prorocul, ca la vremea de apoi se vor pocai toti pravoslavnicii, 
nici unul nu va ramane nemantuit, ci mantuit, cum putin mai jos zice: 
"Ascultati-ma casa lui Iacob, si toata ramas-iita lui Israel. Cap. 40 Stih 3. "Toti 
cati au ramas, din pravoslavnici intru pacate", pe toti ii cheama catre pocainta. 
Iar pentru eretici zice: "Si cei mantuiti ai lui Iacob nu toti, numai unii". Caci 
antihrist va in§ela din toate neamurile, numai din pravoslavnici nu va putea 
insela. Cum am aratat mai sus, la Capitolul al doilea. Si pentru aceea zice 
Prorocul "Si cei mantuiti ai lui Iacob, nu vor mai nadajdui spre cei ce i-au 
necajit pe ei". Adica, nu vor nadajdui spre Arie, si spre cei cu el. Ci vor 
nadajdui spre credinta pravoslavnica, ce Israel se numeste, §i Dumnezeul lui 
Israel se zice. 

Si iata cum zice Isaia: Cap. 37. Stih, 9. "Pentru aceasta se vor lua 
faradelegile lui Iacob, cand vor zdrobi toate cele cioplite ale lor. Atunci se vor 
lua faradelegile lor". 

Iar pentru pravoslavnici asculta ce zice Ieremia: Cap. 8 Stih 20. "In zilele 
acelea, §i in vremea aceea, zice Domnul, vor cauta strambatatea lui Israel si nu 
va fi, §i pacatele lui Iuda, si nu se vor afla" (Adica: pacatele din neamul lui 
Iuda, din care s-au intrupat Hristos) "Caci milostiv voi fi celor ramasi pe 
pamant, zice Domnul". Si iara§i: Ieremia Cap. 6 Stih 9. "Ca acestea zice 
Domnul culegeti, culegeti, ca pe o vie rama§ita lui Israel. Si iarasi: Ieremia Cap. 
31 Stih 7. asa zice Domnul catre Iacob (catre eretici) "Veseliti-va, veseliti-va, §i 
faceti auzit cum au mantuit Domnul norodul sau, ramasita lui Israel". 

Aratat am facut prin multe marturii, ca pravoslavnicii pana la unul se vor 
mantui. Iar din eretici numai unii, iar unii vor fi in§elati de antihrist. Si de nu te 
increzi nici cu atatea marturii o, cititorule, voi aduce si alte marturii, numai si tu 
sa ai de-a pururea inaintea ochilor tai, nelipsit aceste trei ganduri. 

Unul de la Psalmistul David care zice: la Psalm 61 Stih 11. "o data au grait 
Dumnezeu, doua acestea am auzit" dar duhovniceste se intelege. 

Si a doua de la Prorocul Isaia, care arata ca jidovii de la rastignire incoace 
au parasit numele Israel si Iacob. Isaia Cap. 65 Stih 15. ,Si noi crestinii avem 
acuma numele Israel". 

Si al treilea gand, ca sa stii ca pravoslavnicii se numesc Israel. Iar ereticii 
se numesc Iacob. Si a§a vei intelege Sfanta Scriptura, iar de nu vei crede, nu vei 
pricepe Sfanta Scriptura nicidecum. Si asculta ce zice Moise: la a doua Lege 
Cap. 33 Stih 28. "Si va locui Israel fara de frica singur pe pamantul lui Iacob, 
cu grau, §i cu vin, si cerul va fi lui ca roua". Cu cuvintele acestea arata, ca la 
vremea de apoi va fi o turma, §i un pastor, o Credinta §i o Imparatie. 

Si la Capitolul al patrulea, cu ajutorul lui Hristos voi arata prin multe 
marturii, cand va fi, si imparatia, si credinta pravoslavnica va fi in toata lumea. 

Cum zice aici Moise: "Ca Israel, pravoslavnicii, vor locui pe pamantul lui 
Iacob, pe tarile ereticilor". Si singur arata ca nu va fi alta Lege sau Credinta pe 
pamant, fara numai Pravoslavnica Credinta, §i fara frica, ca nu vor fi atunci 

49 



pagani cum sunt acuma, care vor sa inghita pe pravoslavnici: Si graul, si cu 
vinul, zice Moise ca inchipuieste Tainele lui Hristos: vor fi in toate zilele, si in 
tot locul. Si mai adauga Moise si zice: "Si cerul cu roua, inchipuieste apa pe 
care o turnam in sfmtele Taine, in loc de apa si sangele ce au curs din coasta lui 
Hristos". §i iata ce mai adauga Moise §i zice: "fericit e§ti tu Israile, nu este alt 
norod asemenea tie mantuit de Domnul. Aici nu poti sa zici ca pentru jidovi 
graieste Moise, la a doua Lege Cap. 21. 

Aratat este ca pentru noi pravoslavnicii graieste Moise. Zice si Sirah: Cap. 
17 Stih 14.fiecarai neam au pus povatuitor, §i partea Domnului Israel este". 
Zice si Isaia: Cap. 29 Stih22. "Asa zice Domnul, asupra casei lui Iacob, nu 
acum se va ru§ina Iacob, nici isi va schimba fata Israel". 

Vezi cum toate cu randuiala le-au grait Duhul Sfant, caci Iacob nu se va 
rusjna, ca pana nu vor primi Credinta Pravoslavnica sunt rusinati ereticii. 

Iar atunci cand vor primi Credinta Pravoslavnica, nu se vor mai ru§ina, zice 
Prorocul, iar Israel, adica pravoslavnicii nu vor schimba fata nicidecum, ci cum 
au fost ei mai inainte pravoslavnici, asa va fi Credinta Pravoslavnica pana in 
vecii vecilor fara de sfarsjt. 

§i iata ce mai adauga Prorocul de zice: "si cei ce ratacesc cu Duhul, vor 
cunoaste intelegerea, si cei ce cartesc se vor invata a asculta". Ereticii, adica 
ratacesc cu Duhul, ca zic ei ca si de la Fiul purcede Duhul Sfant . Iar arunci la 
vremea de apoi, vor cunoaste cum ca Duhul Sfant purcede de la Tatal, si intra 
Fiul se odihneste. Iar jidovii cartesc, nicidecum nu vor sa le pomeneasca cineva 
de Hristos: §i isi astupa urechile lor ca sa nu auda de Hristos. Cum zice David: 
la Psalm 57 Stih 4. "Ca unei aspide surde care i§i astupa urechile sale ca sa nu 
auda" iar la vremea de apoi se vor invata a asculta. Si asculta acuma ce zic 
Prorocii pentru eretici. 

Mai intai Isaia zice: Cap. 8 Stih 16. "Atunci nu vor fi cei ce pecetluiesc 
Legea ca sa nu invete", ca ereticii unde au avut putere in tarile lor au oprit pe 
pravoslavnici ca sa invete pe copiii lor Credinta Pravoslaviei, si au silit pe 
pravoslavnici ca sa se faca cu dansii una. 

Iar atunci, zice Prorocul, cand va fi o singura turma, nu va mai fi la dansii 
putere sa mai faca rau la pravoslavie, §i precum se vede au slabit ereticii, ca 
aproape este vremea sa se faca o singura turma, cum voi arata la Capitolul al 
patralea cu ajutoral lui Hristos. 

§i iara§i zice Isaia, "Si va adauga Domnul pe Iacob, §i va alege inca pe 
Israel, §i iara§i fi-va in ziua aceea scaderea maririi lui Iacob", si "cete grase ale 
maririi lui se vor cutremura", zice §i Ieremia: "Mare s-au facut ziua aceea, si 
putina vreme i-au ramas lui Iacob, si intra aceasta zi se va mantui". 

Au nu vedem cu ochii nostri ca au inceput sa se implineasca cuvintele 
Prorocilor, au nu s-au cutremurat toata cetatea Romei cu toti cei mari ai ei, au 
n-au scazut maririle si trufiile celor din Polonia, §i prin aceasta se vor mantui, 
zice Prorocul: sa nu gandeasca cineva ca trapeste graieste ca se vor mantui, ci 
Prorocul duhovnice§te graieste ca se vor mantui sufletele lor, adica vor ie§i din 
multe necazuri §i vor primi Credinta Pravoslavnica, cum de fata vedem si 
auzim ca au inceput a veni catre pravoslavie, sub imparatia Rusiei, si sfintele 

50 



praznice impreuna cu noi praznuiesc. Si iata ce mai zice Isaia: "fiii lui Iacob cei 
ce vin vor odrasli, §i Israel va inflori, si se va umple lumea de rodul lui" adica 
de pravoslavnici se va umple toata lumea, si la eretici zice va odrasli, iar pentru 
pravoslavnici zice va inflori, si iara§i: Isaia Cap. 44 Still 27. "Veseliti-va, 
cerurilor ca au miluit Dumnezeu pe Israel, strigati munti ca au izbavit 
Dumnezeu pe Iacob", pentru pravoslavnici zice ca au miluit Dumnezeu: adica 
pe pravoslavnici au miluit cu mantuirea la starlit, cu imparatia cerurilor, iar pe 
eretici au izbavit Dumnezeu din munca vesnica, cand vor primi Credinta 
Pravoslavnica, §i pentru aceea zice prorocul veseliti-va cerurile pentru noi 
pravoslavnicii, iar pentru eretici zice: strigati munti, adica cele pamantejti sa se 
bucure pentru dansii. Si de aceea adauga Prorocul §i zice:"Si Israel se va mari". 

Aratat este ca mantuirea ereticilor macar de vor primi Credinta 
Pravoslavnica, nu va fi ca mantuirea pravoslavnicilor, ca Hristos zice: "Toata 
hula se va ierta: iar cine va huli asupra Duhului Sfant, nu se va ierta in veacul 
acesta, nici in veacul viitor". Matei Cap. 12 Stih32. Si iata zice si Prorocul 
Miheia. Cap. 2 Stih 7. 

"Acela ce zice casa lui Iacob au maniat pe Duhul Domnului" §i cu 
adevarat, ca ereticii hulesc pe Duhul Sfant, si asculta ce zice Prorocul Ieremia 
pentru dan§ii: Cap. 46 Stih 27. "Nu te teme, sluga mea, Iacobe, zice Domnul: ca 
voi aduce sfarsit in toate neamurile, iar pe tine nu te voi face sa te sfar§esti, ci te 
voi pedepsi spre judecata, §i nevinovat nu te voi face". Vezi cat de limpede ne 
arata Prorocul ca Dumnezeu nu va ierta ereticilor hula care hulesc ei asupra 
Duhului Sfant, chiar daca vor primi sfanta Credinta Pravoslavnica. Zice §i 
Prorocul Amos: Cap. 4 Stih 7 . "Juratu-s-au Domnul asupra semintiei lui Iacob, 
ca nu se vor uita spre pricinile". Graieste Duhul Sfant si prin Isaia de zice: Cap. 
45 Stih 8. "Pentru sluga mea Iacob, §i pentru Israel eel ales al meu eu te voi 
chema pe numele tau, si te voi primi, iar tu nu m-ai cunoscut pe mine". 

Si aici foarte luminat arata Prorocul ca Ereticii vor primi Credinta 
Pravoslavnica, §i se vor chema iara§i Israel, Isaia Cap. 45 Stih 19. Si iara§i: "Nu 
intru ascuns, nici in loc intunecos al pamantului am grait: au n-am zis la 
semintiile lui Iacob degeaba incercati, eu sunt Domnul ce graiesc dreptate f-ii 
adevar ". Si iarasi: Isaia Cap. 48 Stih 20. "Vestiti pana la marginile pamantului, 
ziceti ca au izbavit Domnul pe robul sau, pe Iacob". 

Zice §i Prorocul Ieremia, Cap. 2 Stih 13. "A§a zice Domnul: iata eu voi 
intoarce instrainarea lui Iacob, si robirea lui voi milui". Si iarasi: "Si tu sa nu te 
temi de robul meu Iacob, iata, te mantuiesc §i se va intoarce Iacob de departe §i 
se va odihni". 

Zice si Varuh: Cap. 3 Stih 37. "Aflat-am toata calea stiintei, si am dat-o lui 
Iacob, slugii sale, si lui Israel, eel iubit de dansul". 

Aratat este prin multime de marturii, cum ca la vremea de apoi, vor veni si 
ereticii catre Credinta Pravoslavnica. Si mantuirea lor nu va fi tocmai ca a 
pravoslavnicilor, ca vedem ca toti Prorocii ii numesc pe dan§ii robi, si pe 
pravoslavnici ii numesc Israel eel iubit sau Israel eel ales, ca pe Fiii lui 
Dumnezeu. Cum graieste Duhul Sfant prin glasul lui Ieremia de zice: Cap. 2 
Stih 14. "Au rob este Israel?" Si altele. 

51 



Aratat este ca noi pravoslavnicii, suntem ca Fiii lui Dumnezeu, iar ereticii 
sunt ca robii lui Hristos, §i robul nu ramane in casa pe veci, ci Fiul ramane. 

§i asculta pe inteleptul Sirah: ce descoperire face el intre pravoslavnici, §i 
intre eretici, de zice Cap. 37 Stih 26. "Viata omului in numarul zilelor, §i zilele 
lui Israel sunt nenumarate", adica: viata ereticului (care om se numeste, cum am 
pomenit mai sus), in numarul zilelor este, cat traieste numai in viata aceasta 
pamanteasca, iar la viata cea viitoare n-au nadejde, de nu vor primi Credinta 
Pravoslavnicii. Iar zilele lui Israel nenumarate sunt, adica: zilele 
pravoslavnicilor nenumarate sunt. 

Cum zice Hristos prin gura lui Isaia: "Si vor fi zilele norodului meu, dupa 
zilele lemnului vietii", adica, zilele pravoslavnicilor care sunt norod ales al lui 
Hristos vor fi dupa zilele cinstitei cruci, care lemnul vietii este, precum Crucea 
lui Hristos n-are sfarfjit, a§a si pravoslavnicii, vor trai la imparatia cerurilor fara 
de starlit. 

Cum zice David: Cap. 3 Stih 24. "O, Israile (adica: o pravoslavnice), cat de 
mare este casa lui Dumnezeu, si locul castigului ei mare este si nu are sfarsit, 
inalt foarte este, si nemasurat". 

Cum §i Mantuitorul zice: "la Casa Tatalui meu multe laca§uri sunt". 

Caci mai inainte de venirea lui Hristos: sinagoga jidovilor, s-au numit casa 
cea iubita a lui Dumnezeu. Cum canta Psalmistul: la Psalm 138 Stih 37. "Casa 
lui Aron, casa lui Levi, binecuvantati pe Domnul". 

La fel §i Prorocul Zaharia unde proroceste pentru patimile lui Hristos zice: 
Cap. 13 Stih6. "§i voi zice catre El, ce sunt ranile acestea prin mainile tale?" §i 
va raspunde Hristos catre tatal si va zice: "m-am ranit la casa mea cea iubita", 
adica: la adunarea jidovilor, care au fost casa iubita lui Hristos. 

Cum zice Hristos catre sfintii Apostoli: "Mai vartos va duceti catre oile 
cele pierdute ale casei lui Israel". 

Aratat este, ca ei au fost casa lui cea iubita. Iar acum dupa ce au rastignit ei 
pe Hristos, au ramas casa amarurilor. 

Cum zice Dumnezeu catre Prorocul Iezechiel: Cap. 12 Stih 1. "In mijlocul 
nedreptilor tu locuiesti, au ochi si nu vad, si urechi au si nu aud, ca este casa 
amarurilor". 

§i pentru aceea zice: "§i iata ca va ramane casa voastra pustie". 

Cum §i prin gura lui Ieremia zice: Cap. 12 Stih 1. "parasit-am casa, lasat- 
am mofjtenirea mea". §i am ramas noi pravoslavnicii, casa cea iubita lui 
Hristos: f-ii ne vom invrednici cu toti, sa intram in laca§urile casei impreuna cu 
toti sfintii, la odihna vesnica cea fara de sfarsit, Amin. 



52 



Capitolul 4 

Aud eu Duhul Sfant cum striga prin glasul inteleptului Sirah §i zice: Cap. 4 
Stih 22. "Nu opri cuvantul la vremea mantuiri". Precum voi arata putin mai jos, 
prin multe marturii, cum ca foarte aproape este vremea aceea. 

Mai sus la Capitolul al treilea am fagaduit ca sa arat aici in capitolul acesta, 
cand va fi vremea aceea, cand se va face o turma §i un pastor. Caci credem ca 
trei sute de ani au trecut §i din veacul al optulea. Si Moise zice la a doua Lege 
23 Stih 24. "Cele ce ies prin buzele tale sa paze§ti sa le faci". 

Si insu§i Mantuitorul zice: "N-am venit sa stric legea lui Moise, sau din 
Proroci, ci am venit sa implinesc". Matei Cap. 5 Stih 17. 

Pentru aceea am pus si eu osteneala, sa scriu aici, cu bune dovezi, ca sa nu 
gre§easca cineva a gandi ca veacul al optulea au intrat, §i are sa fie sfar§itul 
lumii. Si noi tot vedem multe feluri de neamuri, §i de legi caci plin este 
pamantul, cand dara se vor implini cuvintele lui Hristos care zic: "Inca am oi 
care nu sunt din staulul acesta, si le voi aduna, si se va face o turma si un 
pastor". Matei Cap. 24 Stih 35. Macar ca unii din sfintii parinti spun ca la 
venirea cea dintai s-au implinit cuvintele acestea, insa §i la venirea a doua iara§i 
se vor implini cum voi arata putin mai jos prin luminate marturii, nu 
deznadajdui iubite pravoslavnice, ca cerul §i pamantul va trece, iar cuvintele lui 
Hristos, nu vor trece. 

Cum zice Prorocul pentru venirea cea dintai a Domnului nostra Iisus 
Hristos: Avacum Cap. 7 Stih 3. "A§teapta pe Domnul chiar de va zabovi, ca va 
veni §i nu va intarzia". A§a zic eu tie iubitule, a§teapta cu nadejde ca va veni 
vremea aceea, §i asculta cand va veni acea vreme, nu zic eu de la mine, ca mai 
fara de minte sunt eu decat toti oamenii, ci de la Proroci, ca citind eu la 
prorocirea lui Isaia unde zice: Cap. 23. "Si Domnul va sa-1 curete pe El de rana 
lui, de veti da pentru pacat sufletele voastre". 

Aceasta Prorocire multa vreme am gandit, ca sa pricep pe cine sa curete 
Dumnezeu de rana §i ce fel de rana: ca ranile lui Hristos curate sunt de patimi, 
§i n-au trebuinta ca sa le curete cineva, precum §i sfantul Sangele lui este. La fel 
am citit la Prorocirea lui Daniil, Cap. 8 Stih 14 catre care zice ingeral: "Pana 
seara, §i dimineata, zile doua mii, trei sute, se va curata eel sfant". 

Aceasta prorocire este foarte de mirare, daca este Sfant, curat este, §i nu 
mai trebuie sa-1 curete cineva. 

Si a§a mirandu-ma mi-am adus aminte de cuvintele Domnului ce zic: 
"Cercetati Scriptura, §i veti afla viata". 

Si am strabatut Sfanta Scriptura, §i am aflat mare mangaiere sufletului 
meu, tocmai la intelepciunea lui Sirah de zice: Cap. 4. "Rana nevindecata este 
la Dumnezeu faradelegile oamenilor". 

Si pentru rana aceea zice Isaia ca va curata Tatal pe Hristos, ca se va face o 
credinta in toata lumea, adica: Pravoslavnica Credinta. Si pentru aceea adauga 
Prorocul §i zice: "Cand veti da sufletele voastre pentru pacat, adica se vor pocai 
toti oamenii pe pamant, atunci sa va curata Hristos de pacatele oamenilor, care 
sunt ranile lui". Matei Cap. 10 Stih 39. 

53 



Cum zice Hristos: "Cine va pierde sufletul sau, pentru mine si pentru 
Evanghelie afla-va". Luca Cap. 9 Stih 24. Si vine §i Ingerul catre Daniil si-i 
arata cand va fi sa se faca o turma §i un pastor, §i zice: "Pana seara §i dimineata, 
zile doua mii, §i trei sute, si atunci se va face o turma §i un pastor". Si atunci se 
va curata eel Slant Iisus Hristos de faradelegile oamenilor. 

Caci acuma cat sunt multe feluri de credinta pe pamant, noapte se cheama. 
Cum zice David la Psalm 81 Stih 5. "N-au cunoscut nici au priceput, intru 
intuneric umbla". 

Si iaraji: la Psalm 57 Stih 13. "Oare cunoa§te-se-vor intru intuneric 
minunile tale?" 

Iar cand toti vor primi sfanta Credinta cea adevarata a Pravoslaviei, atunci 
se va face dimineata. 

Si zice ingerul catre Daniil: "Pana la dimineata aceasta, adica: pana cand 
va fi o Credinta in toata lumea, doua mii §i trei sute de zile vor fi". 

Acum au ramas ca sa §tim, cata vreme cuprinde, sau cati ani sunt, intru 
acele doua mii si trei sute de zile. 

Dar avem trebuinta mai intai sa talcuim alta prorocirea a lui Daniil, si acolo 
vom cunoa§te, cata vreme cuprinde doua mii §i trei sute de zile. 

Sa vedem cand se tanguia §i plangea Prorocul Daniil la Babilon, pentru 
robia neamului sau, al jidovilor. Si iata barbatul Gavriil zice catre el: Cap. 9 
Stih 23. "Daniile, la inceputul rugaciunii tale au iesit cuvantul, §i eu am venit 
sa-ti spun tie, Stih 24, Saptezeci de saptamani s-au taiat peste norodul tau, ca sa 
se sfar§easca pacatul, si sa se §tearga faradelegile, §i sa se curete nedreptatile, si 
sa se aduca dreptate ve§nica". 

Aceste §aptezeci de saptamani, cuprind patru sute §i nouazeci de ani. Caci 
Moise zice catre jidovi: Cap. 25 Stih 8. "Si veti numara §apte saptamani de an, 
de §apte ori cate §apte ani. Si vor fi tie sapte saptamani cat patruzeci §i noua de 
ani". 

Aratat este ca o saptamana §apte ani se intelege, dar saptezeci saptamani 
cate sapte ani, fac patru sute §i nouazeci de ani. 

Sa vedem: la 17 zile ale lui decembrie, este pomenirea sfantului Proroc 
Daniil la Sinaxar. Si arata ca in viata Prorocului Daniil scrie, cum ca de la 
Daniil pana la nasterea Domnului nostru Iisus Hristos au trecut patru sute §i 
§asezeci de ani. Si de la nastere si pana la Botezul Domnului, au trecut treizeci 
de ani. Si fac peste tot, ani patru sute §i nouazeci. Si a§a se inteleg cuvintele lui 
Gavriil de zice catre Daniil: "Tu Daniile te tangue§ti pentru robia Babilonului, 
care este robie trupeasca, §i eu sunt trimis ca sa-ti spun cea mai mare mangaiare 
sufleteasca, ca dupa ce vor trece §aptezeci de saptamani, care fac patru sute si 
nouazeci de ani, atunci se va boteza Hristos in Iordan. Si atunci se va implini 
Prorocirea lui David, care au zis mai inainte spre fata lui Hristos" la Psalm 77 
Stih 14. "Tu ai zdrobit capetele Balaurului in apa". 

Insa la botezul Domnului au inceput a slabi puterea intunericului. Dar tot 
§edea satana in locul lui, §i tinea sufletele stramo§ilor, si ale Prorocilor, in lad. 



54 



Pentru aceea mai adauga ingerul Gavriil §i zice: Cap. 9 Stih 25. ,Si alta 
bucurie mai mare sa §tii §i sa cunosti, ca de la ie§irea cuvantului ca iara§i sa se 
zideasca Ierusalimul (eel de sus) pana la Hristos povatuitorul". 

Sapte saptamani, §i §asezeci §i doua de saptamani, §i o saptamana, §i 
jumatate de saptamana va inceta jertfa, sj altele, adica: §aptezeci de saptamani, 
§i jumatate de saptamana: care fac peste tot, patru sute §i noua zeci §i trei de 
ani. 

Vezi luminare a Duhului Sfant, aici cu trei ani mai mult spune ingerul 
decat mai inainte: ca mai inainte arata ingerul numai pana la Botezul Domnului, 
iar aici zice cu trei ani mai mult, adica trei ani cei care au trecut de la Botez 
pana la Rastignire. 

Atunci, zice ingerul, se va implini prorocirea lui David, sj a lui Isaia: Cap. 
45 Stih 2. "Va rape portile de arama §i lanturile de fier ale iadului". 

Si pe cei ce au stat intra intuneric §i in umbra mortii, adica: sufletele 
stramof-iilor, si ale Prorocilor care au fost in iad, de la Adam §i pana la 
rastignire, le-au scos Hristos. Psalm 106 Stih 10. 

Cum au prorocit mai inainte Prorocul Zaharia Cap. 9 Stih 12, de au zis spre 
fata lui Hristos: "Si tu cu sangele fagaduintei tale ai slobozit pe legatii tai din 
groapa neavand apa". Care va sa zica ca Hristos Mantuitoral prin sangele eel 
curat, care 1-au varsat pe Cruce, au slobozit sufletele stramosilor, §i ale 
Prorocilor, care au fost legati in iad, neavand apa Botezului. 

Insa macar ca au sfaramat Hristos u§ile cele de arama ale iadului §i au scos 
sufletele de acolo, dar tot au mai ramas ceva putere la satana, ca plin este 
pamantul de paganatatea a fel de fel de limbi, §i de credinte, dar mai vartos 
adunarea satanei, adica jidovii sunt foarte multi, care sunt rana nevindecata la 
Hristos. 

Pentru aceea trimite Dumnezeu pe inger de trei ori catre Daniil ca sa-1 
mangaie pe El dintra aceasta scarba, §i zice: "pana seara, §i dimineata, ca sunt 
atatea faradelegi pe pamant, noapte se nume§te". 

Cum zice Prorocul Isaia pentru jidovi: Cap. 59 Stih 9. "Cand astepta el 
lumina, li s-au facut lor intuneric, iar cand se va face o turma §i un pastor, §i nu 
vor fi atatea credinte pagane§ti pe pamant, ci numai o credinta pravoslavnica 
atunci va fi dimineata §i se va curata eel sfant Hristos, de paganii care sunt rana 
la Hristos". 

Si pana in dimineata aceea zice ingerul catre Daniil ca doua mii §i trei sute 
de zile vor trece: care zile doua mii §i trei sute de ani, va sa zica a§a dupa cum 
am aratat mai sus. Acuma sa socotim cele patru sute §i §asezeci de ani care au 
trecut de la Daniil pana la na§terea lui Hristos: cum scrie la Sinaxar precum am 
aratat mai sus, ca raman o mie opt sute §i patrazeci de ani. 

Aratat-am prin multe marturii, cand se va numara de la na^terea lui 
Hristos: 

1 840 de ani, atunci negresit trebuie sa fie o credinta in toata lumea, adica: 
Credinta Pravoslavnica. 



55 



Si atunci va implini Dumnezeu ruga lui David care se roaga §i zice: la 
Psalm 103 Stih3 5 . "lipseasca pacatos-di de pe pamant, si cei faradelege sa nu 
mai fie." Si multe semne se arata, dar nimeni nu baga de seama. 

Mai intai sa vedem ca zice Hristos catre Ucenicii sai: "Invatati-va de la 
smochin, ca atunci cand infranzeste aproape este vara". Matei Cap. 24 Stih 32. 
Smochinul acela este neamul jidovesc, cum aflam la Prorocul Ieremia: Cap. 24 
Stih 1. Ca i-au aratat Dumnezeu doua cosnite de smochine: una au fost cu 
smochine foarte bune si cealalta au fost cu foarte rele. Cele bune au inchipuit 
jidovii aceia, adica: neamurile cele jidovesti care au primit pe Hristos, intra cei 
patrazeci de ani, care au trecut de la rastignire, pana la venirea lui Tit, cum am 
pomenit mai sus, iar cele rele sunt jidovii care au ramas in ratacire. 

Cum aflam cand s-au suit Hristos la Muntele Maslinilor, si au cautat la 
smochin ca sa afle rod, Matei Cap. 51 Stih 14. Adica la neamul jidovesc au 
cautat sa afle fapte bune si n-au aflat, ci numai franze adica: numai lege 
trapeasca, dar rod, lege duhovniceasca nicidecum n-au aflat, si 1-au blestemat 
neamul jidovesc de s-au uscat ca smochinul pana in ziua de astazi. 

Vedem ca inainte de rastignirea lui Hristos: tot au avut neamul jidovesc 
franze, adica: au pazit umbra legii, apoi au ramas cu totul fara de franze. 

Cum se plange Prorocul Isaia de zice: Cap. 64 Stih 6. "Si am cazut ca 
franzele cu faradelegile noastre". Iar acum iar au inceput a face franze, si rod. 
Caci vedem, ca in toate zilele §i in tot locul, vin din neamul jidovesc la Credinta 
Pravoslavnica. 

Aratat este, ca aproape este vara, adica dimineata aceea, intra care sa se 
curete omul intra sfmtenie §i intelepciune. La fel si Prorocul Isaia zice: Cap. 19 
Stih 13. "In ziua aceea va fi calea Egiptului pentra asirieni, §i vor intra asirienii 
in Egipt, §i vor sluji egiptenii asirienilor: §i Israel va fi al treilea intra egipteni, 
§i intra asirieni binecuvantat pe pamant, pe care 1-au binecuvantat Domnul 
Savaot zicand: "Binecuvantat este norodul meu eel din Egipt, si eel din Asiria, 
§i mostenirea mea Israel". 

Aceasta prorocire, mi se pare ca au inceput a se implini, ca Senaherim, 
imparatul Asirienilor, a amestecat toate neamurile, adica: a schimbat oamenii 
de la o tara, si i-au a§ezat pe dansji in alta tara, sa nu fie cumva franze, acestea 
care au intrat in Egipt, tragandu-se de la Asur, §i Duhul Sfant acoperit graieste, 
ca ii numeste asirieni, §i egiptenii sunt supu^i lor. 

Iar la vremea de apoi, zice Prorocul ca va fi Israel al treilea intra egipteni, 
§i intra asirieni binecuvantat pe pamant. Adica: Pravoslavia va stapani mai la 
urma toata lumea. Si pentra aceea mai adauga Prorocul si zice: "Si mostenirea 
mea Israel este Pravoslavia". 

Iar zice Prorocul, "bine este cuvantat norodul meu eel din Egipt, si eel din 
Asiria, ca la vremea de apoi vor primi din toate limbile Credinta Pravoslavnica, 
cum am zis: ca se vor face o turma, si un pastor". 

Si nu este de mirat lucral acesta, ca la Hristos toate sunt cu putinta, si cine 
§tie ce va na§te ziua de maine. 

Macar ca unii din sfintii Parinti zic: "Ca s-au implinit cuvantul acela care 
au zis Hristos: ca se va face o turma, §i un pastor, la venirea cea dintai". 

56 



Insa asculta ce graieste Duhul Sfant prin gura Prorocului Aggeu Cap. 9 
Stih 7. "Acestea, zice Domnul atottiitoral, inca o data eu voi clatina cerul si 
pamantul, marea si uscatul, si voi clatina toate neamurile, si vor veni cele alese 
ale tuturor neamurilor, si voi umple casa aceasta de slava". 

Vezi ca zice Prorocul inca o data, la venirea cea dintai s-au clatinat tot 
pamantul. 

§i iarasi se va clatina la a doua venire, cum la venirea cea dintai au venit 
din alte neamuri, catre Hristos. 

Caci au zis mai inainte Prorocul Isaia: Cap. 65 Stih 1. "Aratatu-m-am celor 
ce nu ma cauta, aflatu-m-am celor ce nu intreaba de mine, zis-am: lata, sunt la 
neamul care n-au chemat numele meu". 

Asa si inainte de a doua venire, vor veni toti alesii din toate limbile, catre 
Credinta Pravoslavnica, cum am aratat mai sus. 

§i Psalmistul David inca inchipuieste ca la amandoua venirile la fel este si 
zice: la Psalm 95 Stih 15. "Atunci se vor bucura toate limbile dumbravii 
inaintea fetii Domnului, ca vine, ca vine eel care va sa judece pamantul". 

Ar fi putut sa zica David ca numai o data vine, si as fi cunoscut ca graieste 
pentru a doua venire, ca zice sa judece pamantul, si venirea cea dintai pentru 
mantuire au fost, dar el zice de doua ori: ca vine, ca vine, ca sa arate amandoua 
venirile intra un chip, cum la venirea cea dintai au venit multi catre Hristos din 
toate limbile, asa si la a doua venire vor veni din toate limbile catre Hristos: si 
lemnele, zice David, ca se vor bucura la a doua venire, si nu aur sau argint, sau 
pietre scumpe se vor bucura: Geneza Cap. 3 Stih 6. "Ci lemnele, ca prin lemn 
au gresit Adam, si prin lemn au lucrat Hristos mantuirea". 

Pentru aceea, la venirea cea dintai, au fost lemnele, si toate stihiile triste: 
Marcu Cap. 15 Stih 25. Iar la venirea a doua se vor bucura lemnele, Matei Cap. 
24 Stih 30. Caci vor vedea semnul Fiului omenesc, semnul cinstitei Craci, viind 
pe slava cerului. 

lata cu ajutoral lui Hristos am aratat prin marturii luminate, cand se va face 
o Credinta in toata lumea. Si atunci se vor implini cuvintele lui Daniil care zic: 
Cap. 12 Stih 10. "Alege-se-vor, inalbi-se-vor, si se vor lamuri multi, si se vor 
sfinti: si nu vor intelege cei fara de lege, Neamul din care s-au tras Iuda 
vanzatoral. Iar cei intelepti vor intelege". Si de vreme ce mi-am adus aminte de 
cuvintele Domnului ce zic: "N-am venit sa stric legea lui Moise, Matei 5 
Stihl7, ci sa implinesc ale legii". Ma indeamna stiinta, ca sa mai lungesc 
cuvantul: macar ca se cade a-1 crata pe cititor, insa foarte mare trebuinta avem, 
sa mai descopar ceva la crestini. Caci blestematii de jidovi, sapte intrebari 
foarte paganesti ne intreaba pe noi crestinii cu impotrivire si incep cu cuvintele 
Domnului ce zic: "N-am venit sa stric legea". §i sunt chiar sapte capete ale 
balauralui, de care pomeneste Sfantul loan cuvantatoral de Dumnezeu la 
Apocalipsis. 

Iar eu cu ajutoral lui Hristos, si cu puterea Sfantului Botez voi zdrobi 
capetele acestea. Adica: voi da raspuns, pentru fiecare intrebare la locul sau. La 
Psalm 73 Stih 14. §i vor vedea dreptii (pravoslavnicii) si se vor veseli, si cei 
fara de lege (jidovii) isi vor astupa gurile lor. 

57 



§i cu adevarat de mare folos este sa §tie tot cre§tinul. Psalm 106 Stih 42. 
Caci cand am fost in ratacirea jidovilor, de multe ori am vazut facand intrebari 
jidovii, cu unii din crestini, mai mult cu parte bisericeasca, si nu §tia crestinul a 
da raspuns. Si atunci isi bateau paganii de jidovi joe de crestini, si huleau legea 
crestineasca, si se intareau ei in ratacirea lor. 

Pentru aceea ma rog cititorule asculta cu luare aminte, ca foarte mult te vei 
folosi. 

O, cine va da sa se scrie graiurile mele, si sa se puna in carte (adica: in 
tipar), ca foarte de folos este, Iov. Cap. 19 Stih 27. Si asculta intrebarile. 

INTREBAREA INTAI 

Dumnezeu Tatal insu§i zice catre Avraam, Geneza 17, 60 Stih 13: "§i voi 
pune legatura mea semnul taierii imprejur, intru tine si intru semintia ta dupa 
tine, sa fie legatura pana in veci". Adica: pana la sfarsitul lumii, §i Hristos al 
vostru zice: ca n-au venit El sa strice legea: pentru ce dar voi crestinii nu paziti 
taierea imprejur, si stricati legea lui Moise? 

PvASPUNS 

Asculta o, jidovule, bine au zis Moise de voi la a doua Lege Cap. 29 Stih 3. 
"Si n-au dat Domnul Dumnezeu voua inima sa stiti, nici ochi sa vedeti, nici 
urechi sa auziti, pana in ziua de astazi". §i adevarat numai simtirile trupesti le 
aveti, dara cu cele duhovniceste sunteti morti. Cum zice Isaia: Cap. 65 Stih 15. 
"Si pe tine te va omora Domnul Dumnezeu ". 

Cum nu ai tu hahamule atata intelegere, daca cuvantul pana in veci 
talcuesti tu: pana in sfarsitul lumii, va sa zica. 

Iar unde zice David: la Psalm 144 Stih 2. "In toate zilele bine te vor 
cuvanta si vor lauda numele tau in veac, si in veacul veacului". 

§i iarasi: Sirah Cap. 2. "Bine sa cuvinteaza tot trupul numele eel sfant al lui 
in veac, si in veacul veacului." Stih 22. 

Pana cand dara se inteleg acele trei veacuri, daca un veac pana in sfarsitul 
lumii se intelege. 

Aratat dara este ca cuvantul singur in veac, nu insemneaza pana la sfarsitul 
lumii: ci pana la o vreme indelungata. Si cuvantul in veac, si in veacul veacului, 
si mai indelungat este: sau poate ca pana §i in sfarsitul lumii, cum putin mai jos 
voi scrie pe larg. 

Sa vedem la cartea a doua a lui Moise ce se numeste Exodul, Cap. 21 Stih 
2. Unde invata Moise pe jidovi dreptatile zice: la a doua lege Cap. 15 Stih 12. 
De vei dobandi un rob jidov sase ani sa slujeasca tie. Iar la al saptelea an sa iasa 
slobod: de va veni singur fara de muiere, cu muiere sa iasa de-i va da lui 
stapanul muiere si va naste copii, muierea cu copii sa ramana la stapanul sau §i 
el singur sa mearga slobod. 

Iar de va raspunde robul zicand: "Iubesc pe Domnul meu, si muierea mea, 
si pruncii mei, nu ma voi duce slobod", sa-1 duca pe el Domnul sau, la judecata 
lui Dumnezeu, si atunci sa-1 duca pe el la usa, si sa-i gaureasca Domnul sau 
urechea cu sula, si ii va sluji lui pana in veac. 



58 



Acum sa te intreb si eu hahamule, cum talcuie§ti tu, ca cuvantul in veci, va 
sa zica pana in sfar§itul lumii au trait stapanul acela, sau robul acela, pana la 
sfarijitul lumii? Nicidecum. Ci cuvantul in veci: se intelege pana la anul al 
cinzecilea. 

Cum zice Moise: PreotieCap. 25 Stih 10. "§i veti sfinti anul al cinzecilea". 

Care ani se numesc in limba evreiasca (iuvilis), §i cinzeci de ani ace§tia, se 
cheama un veac mic. Iar cinzeci de iuvilis, adica: cinzeci de veacuri mici, se 
cheama veac mare. 

Si acest veac mare, au zis Dumnezeu catre Avraam, se fie semnul taierii 
imprejur, care face doua mii §i cinci sute de ani. Sa vedem la Cazanie in ziua de 
Sfantul Vasile eel Mare, unde face pomenire de taierea imprejur a Domnului 
nostra Iisus Hristos, si vei afla acolo scris, cum ca de la Avraam pana la 
Hristos: au trecut doua mii §i patru sute §i sase ani, mai trebuie inca 94 de ani, 
ca sa se implineasca veacul care au zis Dumnezeu catre Avraam. 

Pentru aceea zice David: la Psalm 73 Stih 13. "Mai inainte de veac ai lucrat 
mantuire in mijlocul pamantului adica la Golgota". 

La fel si duhurile cele necurate au strigat catre Iisus: Matei Cap. 8 Stih 29. 
"Pentru ce ai venit mai inainte de vreme? " 

Aratat este ca Hristos n-au asteptat sa se implineasca veacul tocmai doua 
mii §i cinci sute de ani, §i au venit cu noua zeci §i patru de ani mai inainte. 

Caci Hristos: Exod Cap. 34 Stih 6. "Este mult milostiv, si mult ingaduitor 
este la cei pacato§i, ca nu-i pierde indata, ci le a§teapta pocainta. Asa milostiv 
este si la drepti, cand vrea Hristos sa-i mangaie pentru faptele lor cele bune, nu 
zaboveste, ci indata aduce bucuria pe lume." 

Cum aflam cand au vrat Dumnezeu sa aduca potop pe pamant, pentru 
faradelegile oamenilor: Geneza 6 Stih 13. "Si a dat Dumnezeu lor vreme de 
pocainta o suta de ani prin Noe, ca ar fi putut Noe sa faca corabia, in vreme de 
cinci, sau de §ase ani, si el au facut-o in o suta de ani, ca au asteptat Dumnezeu 
intoarcerea lor". 

Asa §i aici au venit Hristos, cu nouazeci §i patru de ani mai inainte de veac. 

Aratat este unde zice in Scriptura cuvantul in veac, va sa zica doua mii §i 
cinci sute de ani. Iar unde se afla in sfanta Scriptura, in veac §i in veacul 
veacului, cuprinde sapte mii si cinci sute de ani, si poate ca atunci va fi si 
sfarfjitul. 

Cum zice David, la Psalm 148 Stih 6. "El au zis §i s-au facut (adica lumea). 
Pusu-le-au pe ele in veac si in veacul veacului, hotar au pus si nu va trece", 
adica: nu va trece ceral §i pamantul. 

Peste acele trei veacuri multe marturii s-ar putea afla §i in Sfanta Scriptura 
pentru sfarfjitul veacului. 

De vreme ce insu§i Domnul Hristos zice: "Ca sfar^itul nu este §tiut nici de 
ingeri" Marcu Cap. 13 Stih 32. 

Pentru aceea nu se cade sa ne intindem noi mai mult decat poate firea 
omeneasca, ca nu ne este vorba pentru sfar§itul lumii, ci ca sa stim cat cuprinde 
un veac, adica: doua mii si cinci sute de ani. 



59 



Iar in multe locuri se zice numai un veac, ce si pana la sfarsitul lumii va sa 
insemneze, dar trebuie acolo sa mai scrie un semn. 

Cum aflam ca zice David: la Psalm 145, Stih 9. "Imparati-va Domnul in 
veac", ca sa nu gandesti, ca numai pana la un veac va imparati Domnul, iar mai 
mult nu: pentru aceea mai adauga si zice: "Dumnezeul tau Sioane in neam si in 
neam", va sa zica fara de sfarsit va imparati Domnul. 

La fel zice Isaia: Cap. 55 Stih 13. "Si va fi Domnul in nume, si in semn 
vesnic," adica: in semnul cinstitei cruci. Si ca sa nu gandesti ca numai pana la 
un veac va fi Domnul in nume si in semn, mai adauga Prorocul si zice: "Si nu 
va lipsi, pentru ca niciodata nu va lipsi numele lui Hristos: nici semnul cinstitei 
cruci". 

lata am facut aratare cu ajutorul Hristosului meu eel dulce, ca numai pana 
la venirea lui Hristos au pazit taierea imprejur la trup, iar de la Hristos incoace, 
alta taiere imprejur, duhovniceasca. 

Cum zice Moise: la a doua Lege, Cap. 10 Stih 16. "pentru aceea taiati-va 
imprejur invartosarea inimii voastre". Si iarasi: la a doua Lege, Cap. 1 Stih 6. 
"Si va taia Domnul imprejur inima ta, si inima semintiei tale". 

Zice si Prorocul Ieremia: Cap. 4 Stih 4. "Si taiati imprejur silnicia inimii 
voastre. Carre cine voi grai, si ma voi marturisi, si va auzi?" Ieremia Cap. 6, 10. 
lata netaiati sunt imprejur la urechile lor, si nu pot ei sa auda. lata cuvantul 
Domnului (adica Hristos) s-au facut lor spre ocara, nu vor vrea sa asculte pe El, 
si iarasi: Ieremia Cap. 9 Stih 25.: "Toate neamurile sunt netaiate imprejur, si 
toata casa lui Israel, sunt netaiati imprejur la inima". 

lata am dat raspuns la intrebarea cea dintai. De acum sa auziti si celelalte 
intrebari. 

INTREBAREA A DOUA 

Stihl5., zice: "Sase zile vei lucra, iar a saptea zi odihna sfanta Domnului, 
eel care va lucra in ziua a saptea cu moartea va plati Stih 17. Legatura vesnica 
si semn vesnic este intre mine, si Fiii lui Israel" Exod Cap. 35. Stih 3. Si iarasi: 
sa nu aprindeti foe in toate lacasurile voastre in ziua sambetei, pentru ce voi 
crestinii nu paziti sambata, ca insusi Hristosul vostru zice, ca n-au venit sa 
strice legea lui Moise, ci sa o implineasca". 

RASPUNS 

Asculta hahamule, in zadar te numesti Haham, care cuvant dupa limba 
voastra cea evreiasca va sa zica intelept, si tu esti nebun. 

Cum zice Moise pentru voi jidovii: la a 2 Lege Cap. 32 Stih 6. ,"Asa 
rasplatiti Domnului, norod nebun, si lipsit de intelepciune ". 

Pentru ce nu citesti mai jos cum zice: Exod Cap. 20 Stih 9. "Caci in sase 
zile au facut Dumnezeu Cerul si pamantul, si in ziua a saptea s-au odihnit 
Dumnezeu". 

Oare se cuvine la Dumnezeu cuvantul acela, ca s-au odihnit, oare ostenit au 
fost Dumnezeu cand au facut lumea? 

Ca El au zis si s-au facut, la Psalm 148 Stih5. "El au poruncit, si s-au 
zidit". 

60 



Si asculta acuma si cu urechile cele sufletesti, nu numai cu cele trupesti ca 
un dobitoc, ca Sfanta Scriptura macar de graieste fireste, dar duhovniceste se 
intelege: cum am pomenit mai sus la David de zice: Psalm 61 Stih 12. "O data 
au grait Dumnezeu, doua acestea am auzit. Caci cerul si pamantul, si toate 
stihiile pentru om s-au zidit, si omul s-au zidit, ca sa pazeasca legea lui 
Dumnezeu". 

Cum zice Prorocul Ieremia: Cap. 33 Stih 22. "Asa zice Domnul de nu ar fi 
legea mea ziua si noaptea, cerul si pamantul n-as fi facut". 

Si dupa ce au zidit Dumnezeu pe om, a fost inselat stramosul nostra Adam, 
de satana: si cati se nasteau dupa el, toti in iad mergeau, si au inceput satana asa 
a stapani pe oameni, incat nici un drept nu sau aflat. 

Cum striga David: Psalm 13 Stih 3. "Toti s-au abatut impreuna netrebnici 
s-au facut, nu este nici unul sa faca bine". 

Dupa David, vine Ieremia si zice: Cap. 6 Stih 13. "De la eel mic al lor, 
pana la eel mare, toti au facut faradelegi. Si iarasi: furtisag, si ucidere, si curvie, 
pe pamant s-au varsat". 

La fel si Iezechiel zice: Cap. 22 Stih 1. "Si am cautat sa aflu un drept, si n- 
am aflat". 

Dupa Iezechiel vine Mihea si plange zicand: Cap. 60 Stih 2. "Vai, suflete, 
ca au pierit eel credincios de pe pamant, si eel ce face dreptate intra oameni nu 
este". Cerul si pamantul s-au infricosat. 

Ramasese tamaduire la insusi Dumnezeu, ca sa vina pe pamant si sa se 
impreune cu oamenii: si au inceput Dumnezeu a trimite buni vestitori. 

Cum zice Mihea: Cap. 30 Stih 3. "lata Dumnezeu va iesi din locul sau, si 
se va pogora pe pamant". 

Zice si Varah: Cap. 3 Stih 33. "Dupa aceasta Dumnezeu pe pamant s-au 
ivit, si cu oamenii s-au amestecat". 

Si au venit Hristos pe pamant, si in sase zile ale patimilor, au prefacut 
cerul, si pamantul, adica: zi intai Duminica, au intrat Hristos calare pe asin in 
Ierasalim. 

Cum au zis mai inainte Zaharia: Cap. 9 Stih 9. "Bucura-te foarte fata 
Sionului, iata imparatul tau vine la tine, drept, si insusi Mantuitorul, bland si 
calare pe asina, si manzul cu ea." Cum si Patriarhul Iacob zice catre Fiul sau 
Iuda, din care neam s-au intrapat Hristos: "Si acela va fi asteptarea neamurilor, 
care va lega la vita asina sa, si la radacina vitei manzul asinii sale". Geneza 49 
Stih 10. 

Iar a doua zi: adica: Luni, s-au suit pe Muntele Maslinilor, si au facut 
minunea cu smochinul care s-au uscat. 

Cum mai inainte au zis Prorocul Zaharia, Cap. 11 Stih 4. "Si vor sta 
picioarele lui in ziua aceea pe Muntele Maslinilor". 

Iar a treia zi, au invatat Hristos norodul in Biserica, toata ziua, si cu 
Fariseii au grait in pilde. 

Cum au zis mai inainte David: Psalm 77 Stih 2. "Deschide-voi in pilde 
glasul meu ". 



61 



Iar a patra zi, au fost vanzarea, adica: Iuda au luat treizeci de arginti de la 
Arhierei. 

Cum au prorocit mai inainte Prorocul Zaharia, Cap. 11. Stih 12. "Si voi 
zice catre ei, de este bine inaintea voastra, dati-mi pretul meu, treizeci de 
arginti, si au zis Domnul catre mine, arunca pe ei in topitoare, si vezi de este 
lucru lamurit (stralucitor). 

"In ce chip m-au ispitit ei: si am luat cei treizeci de arginti, si i-am aruncat 
pe ei in topitoare, in casa Domnului". 

Vezi cat de luminat au vazut Prorocul Zaharia, pentru vanzarea lui Hristos: 
in pretul de treizeci de arginti, si la urma va lepada Iuda argintii aceia in 
biserica, Matei Cap. 57 Stih7. §i Arhierii vor cumpara cu argintii aceia, tarina 
olarului, intru care era cuptorul eel de ars vasele cele de lut: §i pentru aceea 
zice Prorocul in topitoare. Precum au argintarii topitoare, asa au si olarii, deci 
Prorocul acoperit graieste prorocirea lui. 

Iar in ziua a cincea, adica Joi: au fost spalarea. Cum au zis mai inainte 
Prorocul Isaia: Cap. 11 Stih 16. "Spalati-va, curati va faceti". 

Cum si Hristos zice catre Petru: "Numai picioarele va spalati, caci curati 
sunteti" loan Cap. 16 Stih 5. 

La fel au fost Joi si Cina cea de taina. Matei Cap. 26 Stih 25. Pentru care 
au prorocit mai inainte David, zicand: "Sculati-va dupa ce ati sezut, cei ce 
mancati painea durerii." La Psalm 125 Stih 3. Adica: Sfintii Apostoli, dupa ce 
au mancat painea aceea pe care le-au dat-o Hristos lor, si au zis: "Luati, 
mancati, acesta este trupul meu, care se frange pentru voi, spre iertarea 
pacatelor." 

De aceea zice David painea durerii. Si dupa ce s-au sculat Iisus cu ucenicii, 
s-a dus la gradina. Matei Cap. 22 Stih 36. 

Cum si David da semn, cand va fi Cina cea de taina zicand Psalm 126 Stih 
4 "Cand va da somn iubitilor sai" in noaptea aceea, cand au zis Hristos catre cei 
trei ucenici ai lui, catre Petru si catre doi fii ai lui Zevedeu: "Dormiti de 
acuma". 

§i indata au venit Iuda vanzatorul, cu oastea jidoveasca si au prins pe 
Hristos, Matei Cap. 26 Stih 35. 

Cum au plans mai inainte Prorocul Ieremia: Cap. 4 Stih 20, zicand: "Duh, 
de viata noastra Hristos Dumnezeu, s-au prins pentru stricaciunile noastre: 
caruia am zis, intru umbra lui vom trai intru neamuri, nu intru Israel mai mult, 
ci intru neamuri" 

§i noaptea au venit cu fanare, ca sa-1 prinda pe Iisus. loan Cap. 18 Stih 3. 

Cum au zis mai inainte Prorocul Sofronie: Cap. 3 Stih 3. "Boierii ei ca leii 
racnind, judecatorii ei ca lupii Arabiei: nu 1-au lasat pana dimineata". 

§i macar ca au si venit cu fanare, tot nu 1-au cunoscut. loan Cap. 18 Stih 
5. "Caci de doua ori i-au intrebat Iisus pe dansii: pe cine cautati? Eu sunt Iisus". 

Cum au prorocit mai inainte Sofronie Prorocul pentru aceasta zicand: Cap. 
10 Stih 4. "Si Domnul drept este in mijlocul ei dimineata de dimineata, va da 
judecata sa la lumina, si nu s-au ascuns" 



62 



Iar vineri dimineata au facut sfat Arhiereii si batranii cu carturarii asupra 
lui Iisus. Marcu Cap. 15 Stih 1. 

Cum au zis Isaia: Cap. 29 "Vai celor ce fac sfat adanc" si "Dupa ce au 
facut ei sfat, 1-au imbracat pe Iisus intr-o haina mohorata", Matei Cap23 Stih28. 

Cum au vazut Zaharia zicand: Cap. 3 Stih3. "Si Iisus era imbracat in haina 
proasta, si au pus cununa de spini pe capul lui Iisus". Matei Cap. 27 Stih29. 

Cum zice David: Psalm 3 1 Stih 4. "Intorsu-m-am spre chinuire, cand s-au 
infipt mie ghimpul sulitei" 

La fel au prorocit mai inainte §i Solomon zicand: la Cantari, 3 Stih 11. 
"Ie§iti fetele Sionului (adica: Mironositele), §i vedeti pe imparatul Solomon cu 
cununa, care 1-au incununat pe el maica sa, in ziua veseliei inimii lui". 

Caci Solomon in limba evreiasca va sa zica Domn al pacii, Isaia Cap. 9 
Stih 7. Si Iisus este Domn pacii, ca Prorocul acoperit graie§te prorocirea lui. 

La fel §i Zaharia Prorocul zice: Cap. 3 Stih 5. "Si au pus mitra curata pe 
capul lui Iisus: Arhiereul eel mare, Fiul lui Iosedec" (Iosedec va sa zica in 
limba evreiasca Dumnezeu drept). Si iara§i: Zaharia Cap. 6 Stih 11. "Si vei afla 
argint si aur, si vei face cununi, si le vei pune pe capul lui Iisus". Vezi cat de 
lamurit zice Prorocul pentru cununa cea de spini, pe capul lui Iisus Hristos: 
Arhiereul eel mare, Fiul lui Dumnezeu celui drept. 

Si pentru aceea mai adauga Prorocul §i zice: Stih 12. "Si vei zice catre El, 
acestea zice Domnul atottiitoriul: lata barbatul al carui nume este rasaritul, §i 
sub El va rasari, §i va zidi casa Domnului". 

§i iata putin mai jos ce mai adauga Prorocul zicand: Stih 14. "lata cununa 
va fi de folos celor ce asteapta". Adica: cre§tinilor, care au cunoscut pe Hristos: 
iar nu jidovilor, care au incununat pe Hristos: cu spini. 

Cum au zis Prorocul Aggeu: Cap. 2 Stih 5. "Si te intareste Iisuse, Fiul lui 
Iosedec, Preotul eel mare, §i sa se intareasca tot norodul pamantului" zice 
Domnul, adica: norodul care marturise^te pe Hristos sa se intareasca: iar nu 
jidovii care 1-au batut peste obraz, §i 1-au scuipat pe Iisus. Matei Cap. 26 Stih 
67. 

Cum au prorocit mai inainte Isaia zicand: Cap. 8 Stih 4. Spatele meu a luat 
batai, §i falcile mele spre loviri le-am lasat, §i fata mea nu am intors de la 
rusinea scuipaturilor". 

Zice §i Ieremia: Cap. 3 Stih 19. "I§i va da falca sa celuia ce love§te pe el: 
satura-se-va de ocari. Si dupa ce si-au batut joe spurcatii de jidovi de Hristos, 1- 
au dezbracat de haina cea mohorata §i 1-au imbracat iara§i in hainele lui". 

Cum si pentru aceasta au prorocit mai inainte Zaharia zicand: Cap. 3 Stih 
4. "Si au zis ingerul, luati de pe el hainele cele proaste, §i imbracati-1 cu haina 
lunga". 

Cum §i Irod au imbracat pe Iisus, cu haina alba, §i 1-au trimis la Pilat: si 
prin Iisus s-au facut pace intre oameni, ca mai inainte au avut ei vrajba mare. 
LucaCap.27 Stih 11-12. 

§i pentru aceea au prorocit mai inainte Prorocul Osie zicand: Cap. 10 Stih 
6. "Si legandu-1 pe el 1-au dus la asirieni, plocon la imparatul Iarim." 



63 



Dupa aceea au pus crucea pe Iisus, sa o duca pana la Golgota. loan Cap. 19 
Stih 17. Caci Simeon Chirineu numai ce 1-au ajutat pe Iisus sa duca crucea, 
Matei Cap. 27, Stih 32. Dara greutatea cea multa au pus jidovii pe umarul lui 
Iisus, ca sa se implineasca prorocirea lui Isaia care zice: Cap. 9 Stih 7. 
"Stapanirea lor peste umarul lui" Adica: cinstita Cruce, care este stapanirea 
asupra dracilor, o au pus pe umarul lui Iisus. 

Cum zice David: la Psalm 59 Stih 4. "Dat-ai celor ce se tem de tine semn, 
ca sa fuga de la fata arcului". 

Iar Pilat au zis lor: loan Cap. 19 Stih 15. "Cum sa rastignesc pe imparatul 
vostru?" Iar ei au raspuns, "noi nu avem imparat, in afara de Cezar". 

Si pentru aceasta inca au prorocit mai inainte Prorocul Osie zicand: Cap. 
10 Stih 3. "pentru aceea nu ne este noua imparat" 

"Si cum au ajuns la locul ce se nume§te Golgota, 1-au rastignit". Luca Cap. 
23 Stih 33. 

Cum au zis Isaia spre fata lui Hristos: Cap. 65, Stih 2. "Intins-am mainile 
mele, toata ziua catre norod neascultator, si certaret" 

Zice si Ieremia: Cap. 1 1 Stih 19. "Veniti sa bagam lemn in painea lui". "Si 
doi talhari impreuna cu Iisus: Marcu Cap. 15 Stih 27. "au rastignit ei, unul de-a 
dreapta lui Iisus §i pe altul de-a stanga." 

Cum si pentru aceea au prorocit Isaia zicand: Cap. 53 Stih 12. "Si intru cei 
faradelege s-au socotit" 

Zice Avacum: Cap. 3 Stih 2. "In mijlocul a doi muritori te vei cunoa§te". 
"Iar spurcatii de jidovi, care huleau pe langa cruce pe Hristos, si-si clateau 
capetele lor" Marcu Cap. 15 Stih29. Cum au zis mai inainte David: la Psalm 
108 Stih 24. "Vazutu-m-au, clatit-au capetele lor." "Iar Iisus au zis catre 
talharul eel de-a dreapta lui: Luca Cap. 23 Stih 43. Astazi cu mine vei fi in rai" 

Cum zice David la Psalm 108 Stih 30. "Ca au stat de-a dreapta saracului, 
ca sa-1 mantuiasca de cei ce gonesc sufletul lui" Caci Hristos se numes-ite sarac. 

Cum in alt loc zice David despre Hristos: "Iar eu sarac sunt, §i celelalte. ,Si 
au impartit hainele lui Iisus in patru parti, loan Cap. 19 Stih 23, iar cama§a lui, 
au fost tesuta de sus pana jos, si n-au vrut sa o strice. Si au aruncat sortii, ca sa 
se implineasca Scriptura. Si au impartit hainele mele loru-§i, §i pentru camasa 
mea au aruncat sortii". Psalm 21 Stih 2. "Ai auzit ca pironit au fost Iisus pe 
cruce". 

Asculta ce zice David: Psalm 21 Stih 18. "Sapat-au mainile mele si 
picioarele mele". 

Zice §i Zaharia la fata lui Hristos: Cap. 13 Stih 6. "Si va zice catre mine: 
ce-s ranile acestea pe mainile tale? §i voi zice: Ci m-am ranit la casa mea cea 
iubita", adica de la adunarea jidovilor. 

Si toti cunoscutii lui de-o parte au stat. 

Asculta pe David: la Psalm 37 Stih 11. "Prietenii mei, si vecinii mei, in 
preajma mea au stat" 

La fel ai auzit ca langa cruce au stat Maica sa, si Maria a lui Cleopa, §i 
Maria Magdalena. loan Cap. 19 Stih25. 



64 



Au zis mai inainte Isaia: Cap. 27 Stih 11. "Iesiti la vedere femei 
binevestitoare: ca nu este norod sa aiba intelegere" 

Ai auzit ca Hristos pe cruce fiind au zis: "mi-e sete", loan Cap. 19 Stih 28, 
"Si iarasi insetat-au sufletul meu spre Domnul eel tare, eel viu. Cand voi veni si 
ma voi arata fetii lui Dumnezeu". Psalm 41 Stih2. 

Ai auzit ca 1-au adapat pe Iisus cu otet si fiere, ca zice: Matei Cap. 57 Stih 
34. "Si mi-au dat spre mancarea mea fiere, si spre setea mea m-au adapat cu 
otet" Psalm 68 Stih 25. 

Ai auzit ca de la ceasul al saselea, pana la ceasul al noualea, au fost 
intuneric peste tot pamantul. Matei Cap. 27 Stih 45. 

Zice Isaia: Cap. 13 Stih 10. "Ca stelele cerului, si toata podoaba cerului, nu- 
si va da lumina" §i iarasi Isaia: Cap. 24 Stih23. , "Si se va infrunta luna, si 
soarele se va rusina, ca va imparati Domnul in Sion, si in Ierusalim" 

Zice si Iezechiel: Cap. 32. Stih, 7. "Si voi acoperi cerul: si voi intuneca 
stelele lui: soarele cu nori il voi acoperi, si luna nu va lumina lumina sa", zice 
Domnul. 

Zice si Amos: Cap. 5 Stih 18. "Vai celor ce doresc sa vada ziua Domnului, 
ca este intuneric, si nu lumina". 

Zice si Sofronie: Cap. 14. "Ca aproape este ziua Domnului si foarte 
grabnica ziua cetii, si a intunericului", si celelalte. 

Zice si Ioil: Cap. 2 Stih 2. "Ca aproape este ziua Domnului, ziua 
intunericului, si a cetii ziua cea de nor, si de negura". Si iarasi: Stih 10. "Si se 
va clatina cerul, soarele si luna se vor intuneca, si stelele vor ascunde lumina 
lor". 

§i iarasi asculta cat de luminat zice Zaharia: Cap. 14 Stih 60. "Si va veni 
Domnul Dumnezeul meu, si toti sfintii cu El (adica, sfintii Apostoli), si in ziua 
aceea nu va fi lumina, ca frig, si gheata va fi, ziua aceea va fi cunoscuta 
Domnului". (Adica: ziua rastignirii, si frig era, ca Petru s-au incalzit la jaratic) 
loan: Cap. 18 Stih 18. 

§i mai adauga Prorocul si zice: "Nici ziua, nici noapte, ca la sase ceasuri 
intuneric s-au facut, pentru aceea nu se poate numi ziua, ca intuneric era, nici 
noapte ca la amiaza zi era". Si mai adauga Prorocul si zice Zaharia: Cap. 14 
Stih 20. "§i catre seara va fi lumina, ca la al noualea ceas iarasi lumina s-au 
facut", si mai da si alt semn Prorocul zicand: "Si in ziua aceea va iesi apa vie 
din Ierusalim. Caci unul din slujitori, 1-au impuns cu sulita in Coasta pe Iisus, si 
au iesit sange, si apa". loan, Cap. 19 Stih 34. 

Cum au prorocit mai inainte Prorocul Zaharia, Cap. 12. Stih 10. zicand 
spre fata lui Hristos: "Si vor cauta la acela pe care 1-au impuns." 

La fel si Psalmistul David foarte acoperit si subtire zice pentru aceste taine 
spre fata lui Hristos: "Nu s-au ascuns osul meu de la tine, care 1-au facut intru 
ascuns." Psalm 138 Stihl4. "Caci Hristos era Adam eel nou", Geneza 2 Stih 21. 
De vreme ce de atunci de cand au luat Dumnezeu coasta de la Adam, si au zidit 
pe Eva, au indatorat partea muiereasca: ca mai pe urma sa nasca Maica 
Domnului pe Adam eel nou, pe Iisus mantuitorul, fara de impreunare trupeasca. 



65 



Si precum Eva care au fost zidita din coasta lui Adam eel vechi, Geneza 3 
Stih 6. au indemnat pe Adam catre pacat, a§a Iisus, Adam eel nou, au rasplatit 
pacatul pe crace, de 1-au impuns in coasta aceea si pentru aceea zice: "nu s-au 
ascuns osul meu de la tine". 

Si mai adauga: "Si statul meu intra cele mai de jos ale pamantului" Adica: 
Trapul lui Hristos cu suflet au intrat sub pamant in iad, sj au scos pe Adam eel 
vechi cu toate sufletele care au fost in iad. 

Precum au prorocit mai inainte Isaia zicand: Cap. 9 Stih 1 . "Norodul eel ce 
umbla intra intuneric, au vazut lumina mare, §i celor ce au §ezut sub pamant in 
umbra mortii: lumina le-au stralucit lor". 

Zice §i Ieremia: Cap. 2 Stih 9. "Scoala-te, bucura-te noapte la inceputurile 
strajii tale, varsa ca apa inima ta, inaintea fetii Domnului. Ridica mainile tale 
catre ei, pentru sufletele prancilor tai, celor ce mor de foame, de cand vin pe 
lume." 

Vezi cat de luminat zice Prorocul: "Scoala-te Iisuse la miezul noptii, §i te 
bucura, si ridica mainile tale pe crace, pentru sufletele celor ce au lesinat in iad 
de foame, de la inceputul tuturor ie§irilor", adica: de la Adam, care au fost 
inceputul tuturor oamenilor, §i sufletele oamenilor, cate s-au nascut dupa 
Adam, toti le§inau in iad de foame, nu de paine le§inau, ci de Hristos care este 
painea vietii celei vesjiice. 

Cum zice Prorocul Amos: Cap. 8 Stih 11. "lata zile vin zice Domnul: §i voi 
trimite foamete pe pamant, nu foamete de paine, nici sete de apa, ci foamete, §i 
sete, de cuvantul lui Dumnezeu, adica de Hristos care este cuvantul lui 
Dumnezeu ". 

La fel zice §i Solomon pentru Hristos: "ca va intra in iad, §i va scoate 
sufletele oamenilor, din stapanirea satanei", la Cantari, Cap. 4 Stih 16. "Scoala- 
te crivat de la miaza noapte, §i vino austra eel de la amiaza zi, adica: scoala-te 
satano eel din miaza noapte, din intunericul iadului". 

Cum zice §i Isaia: Cap. 14 Stih 9. "Iadul jos s-au amarat, intampinandu-te 
pe tine Hristoase. Si vino Hristoase de la amiaza zi." 

Cum zice Avacum: Cap. 3 Stih 3. "Dumnezeu de la amiaza zi va veni, §i 
eel sfant din muntele eel cu umbra deasa." Adica: Dumnezeirea lui Hristos: de 
la amiaza zi au venit, iar Trapul sau eel sfant, din muntele eel cu umbra deasa, 
de la Fecioara Maria. 

Pe care Navohosodor au vazut-o munte, §i s-au taiat intr-o piatra fara de 
mana de om. Adica Hristos este Piatra aceea, care s-au nascut din Fecioara 
Maria, fara de impreunare trapeasca. 

Cum zice David: la Psalm 117, Stih 21. "Piatra pe care n-au socotit-o buna 
la zidit caci era numai colturi". 

Zice §i Isaia: Cap. 28, Stihl6, "lata eu voi pune in Sion temelie, o piatra de 
multpret". 

Zice §i Prorocul Zaharia despre fata Duhului Sfant: Cap. 3 Stih 9. "Ca 
piatra pe care am dat-o inaintea fetei lui Iisus, pe piatra §apte ochi sunt, adica: 
§apte taine ale Bisericii". 



66 



Ai auzit ca Hristos au strigat pe Cruce fiind, si §i-au dat Duhul, si s-au 
cutremurat pamantul "Dat-au glasul sau eel inalt, si s-au clatinat pamantul" 
Psalm 45 Stih 6. 

Zice §i Isaia: Cap. 1 Stih 30. "Auzit va face Domnul marirea glasului sau, 
si bratul sau, va arata cu manie, si cu urgie". 

Zice si Amos: Cap. 1 Stih 2. ."Domnul din Sion au grait, si din Ierusalim 
au dat glasul sau". 

Zice si Ioil: Cap. 2. Stih 11. "Si Domnul va da glasul sau, inaintea puterii 
sale". Si iara§i: "Si Domnul din Sion va striga, si din Ierusalim i§i va da glasul 
sau §i se va clatina cerul, si pamantul." 

La fel ai auzit ca "Iosif au pus Trupul lui Iisus in mormantul eel nou" 
Matei Cap. 27 Stih 7. "Culcandu-te ai adormit ca un Leu" 

Zice §i David: Psalm 87 Stih 6. "Pusu-m-au in groapa cea mai de 
dedesubt". 

Zice si Zaharia: Cap. 3 Stih 9. "lata eu sap groapa, zice Domnul 
atottiitoriul: si voi pipai toata strambatatea pamantului intr-o zi". 

Iar jidovii au cerut ostasi ca sa pazeasca la mormantul lui Hristos: si le-au 
raspuns lor Pilat, "aveti voi custodie, paziti cum stiti". Matei Cap. 27 Stih 64. 

Asculta cum au prorocit Solomon, pentru aceea mai inainte zicand: "lata 
patul lui Solomon, Domn pacii", la Cantari Cap. 3 Stih 7."Sasezeci de puternici 
imprejurul lui si cei tari ai lui Israel toti tiind sabie", si altele: Isaia Cap. 9 Stih 
7. "Pentru frica noptii, cum au zis ei catre Pilat, caci frica ne este ca sa nu-1 fure 
ucenicii lui noaptea". 

Cum §i David zice: Psalm 13 Stih 5. "Acolo s-au temut de frica, unde nu 
era frica". 

Si cu adevarat, ca nu era nici o frica, pentru ca cine au vazut sa fure cineva 
pe vre-un om mort vreodata. 

"Ai auzit ca Maria Magdalena au venit la mormant, si n-au aflat pe 
Domnul: si plangand ea s-au intors inapoi, si-au vazut pe Iisus." loan Cap. 2 
Stih 14. 

Asculta cum Solomon au vazut mai inainte cu Duhul Sfant: Cantari Cap. 
20 Stih 2. "Scula-ma-voi dara, si voi inconjura cetatea, in targuri si pe ulite, voi 
cauta pe care iubeste sufletul meu: cautatu-1-am pe El, si nu 1-am aflat, strigatu- 
1-am si nu m-au auzi." Stih 3. "Aflatu-m-au strajile, au doara ati vazut pe care 
au iubit sufletul meu? Putin trecand de la ei (adica: daca s-au intors de ingerii 
care strajuiau); am aflat pe care iubefjte sufletul meu, adica pe Hristos" 

La fel ca si pentru invierea lui Iisus din morti, pe care multi Proroci au 
prorocit-o. 

Mai intai asculta ce zice David, spre fata lui Iisus. Psalm 70 Stih 24. 
"Pentru necazul saracilor, §i pentru suspinul celor slabi, acum ma voi scula" 
zice Domnul. Si iara§i zice David, Psalm 11 Stih5. "Si din adancurile 
pamantului m-ai facut". Si iarasi: Psalm 77 Stih 71. "Si s-au de^teptat Domnul, 
ca eel ce doarme, ca ametit de vin tare", §i iarasi: Psalm 29 Stih 5. "Seara se va 
salaslui plangere, §i dimineata bucurie". 



67 



Cum si Isaia zice: Cap. 17 Stih 14. "Seara va fi plangere, pana a nu se face 
dimineata, §i mai apoi nu va fi". Adica: plangerea Mironositelor, au fost mai 
inainte de dimineata. Iar daca s-au facut dimineata, §i au inviat Domnul, atunci 
s-au facut mare bucurie, si au lipsit plangerea. 

Precum putin mai jos zice: Isaia Cap. 32 Stih 9. "femei bogate, sculati-va, 
§i auziti glasul meu". 

Zice §i Ieremia: Cap. 1 Stih 26. "Pentru aceea m-am sculat §i am vazut, §i 
somnul meu dulce mi s-au facut". 

Zice si Solomon spre fata lui Hristos: Cap. 5 Stih 2. "Eu dorm, iar inima 
mea privegheaza". 

Zice §i Sofronie: Cap. 3 Stih 8. "Pentru aceea a§teapta-ma pe mine, zice 
Domnul, pana la ziua invierii mele spre marturie". 

Iar mai lamurit decat toti zice Osie: Cap. 6 Stih 2. "Insanato§i-ne-va dupa 
doua zile, §i in ziua a treia ne vom scula, §i vom fi vii inaintea lui". Caci multi 
Sfinti au inviat dimpreuna cu Hristos . 

La fel ai auzit ca Domnul au trimis, pe Sfintii Apostoli in toata lumea, ca 
sa propovaduiasca Evanghelia: Poate ca voiesti marturie §i pentru aceasta. 

Asculta ce zice Isaia, spre fata lui Hristos: Cap. 66 Stih 19. "Si voi lasa 
semn peste dansji" (adica semnul cinstitei cruci). "Si voi trimite pe ei mantuiti 
la neamuri, la Tarsis, la Put, la Lud, la Mosoh, si la Fovel, §i la Elada, §i la 
Ostroavele cele de departe care nu au auzit numele meu, nici au vazut marirea 
mea, §i vor spune marturia mea intru oameni, si vor aduce pe fratii vo§tri din 
toate neamurile in dar Domnului" Stih 20. 

Cum zice §i Sirah pentru Apostoli, Cap. 3, Stih 1. Acestea zicand spre fata 
lui Hristos: "Ascultati-ma fiilor cei ce va mantuiti ca Domnul au marit pe Tatal 
intru Fii", adica: Domnul nostru Iisus Hristos au cinstit pe Parintele prin sfintii 
sai Apostoli, ca au propovaduit ei, sfanta Evanghelie in toata lumea. 

Cum au zis §i David: Psalm 1 8 Stih 4. "In tot pamantul au ie§it vestea lor, 
§i la marginile lumii cuvintele lor". Caci au invatat sfantul Botez, in numele 
Tatalui, sj al Fiului, §i al Sfantului Duh. 

Si pentru aceea putin mai jos iara§i zice Sirah spre fata lui Hristos: Cap. 39 
Stih 17. "Ascultati-ma pe mine Fiii cei cuviosi, §i traiti ca trandafirul ce create 
spre curgerea apei" adica: spre botez. 

Zice f-ii David pentru Apostoli acestea: Psalm 33, Stih 11. "Veniti Fiilor 
ascultati-ma pe mine, va voi invata pe voi frica Domnului". 

Si iarafji: "lata mo^tenirea Domnului sunt Fiii". Psalm 126 Stih, 4. 

Si iarasi: "Fiii tai ca ni§te tinere odrasle de maslin, imprejurul mesei tale". 
Psalm 127 Stih 4. Precum §i Zaharia zice: Cap. 3 Stih 8. "Auzi tu Iisuse, 
Preotul eel mare, tu §i eel mai aproape de tine, cei ce sed inaintea fetii tale, ca 
barbati socotitori de minuni sunt" zice Prorocul, pentru Iisus Hristos cu 
Apostolii sai. 

Zice sj Isaia spre fata lui Hristos: Cap. 18 Stih 18. "lata eu sj pruncii pe 
care mi i-au dat Dumnezeu". 

"§i vor fi semne, si minuni in casa lui Israel", adica: Hristos cu Apostolii 
pe care i-au dat Tatal. 

68 



Cum insusi Hristos zice: "Cine nu va fi chemat de la Tatal, nu va veni catre 
mine". loan Cap. 2 Stih 28. 

Zice si Ioil pentru Apostoli: "Batranii vostri visuri vor visa, si tinerii vostri 
vedenii vor avea". 

Batranii acestia au fost Prorocii care au visat numai pentru Hristos, iar 
tinerii sunt Apostolii, care au vazut pe Hristos de fata, si au vietuit impreuna cu 
el. 

Cum graieste Duhul Sfant mai lamurit, prin glasul lui Amos zicand: Cap. 2 
Stih 1 1 . "Si am luat din fiii vostri spre Proroci, si din tinerii vostri spre sfintenie 
(adica: spre Apostoli), si voi adapati pe cei sfintiti cu vin, si porunciti lor ca sa 
nu mai proroceasca". 

Vezi cat de luminat au prorocit pentru Sfintii Apostoli. Geneza 2 Stih 17. 
"Ca jidovii vor zice: ca Apostolii sunt impliniti de must, si ii vor opri pe ei ca sa 
nu graiasca in numele lui Iisus" . 

La fel ai auzit, ca s-au inaltat Hristos la cer, si au stat de-a dreapta Tatalui. 
MarcuCap. 19 Stih 19. 

Pentru inaltarea Domnului zice David, Psalm 46 Stih 5. "Suitu-s-au 
Dumnezeu intra strigare". 

Zice si Isaia: Cap. 33 Stih 10. "Acum ma voi scula, zice Domnul, acum ma 
voi mari, si ma voi inalta ". 

Iar pentru ca au stat Hristos de-a dreapta Tatalui: zice David: Psalm 109 
Stih 1. "Zis-au Domnul Domnului meu, sezi de-a dreapta mea". 

Si iarasi: "va sa vina Hristos ca sa judece pe cei vii, si pe cei morti". 

Cum zice David: la Psalm 95 Stihl2. "Atunci se vor bucura toate lemnele 
padurii, inaintea fetii Domnului, ca vine, ca vine, sa judece pamantul". Zice de 
2 ori ca vine, ca vine, ca sa arate doua veniri ale lui Hristos: una pentru 
mantuirea lumii, iar a doua venire, pentru ca sa judece lumea. Iar in limba 
evreiasca, se scriu cuvintele acestea «ca vine» "Kiva Kiva", cu treizeci si trei de 
slove, si dupa cea evreiasca, si dupa cea romaneasca. Adica slova "k": 
douazeci; slova "i": zece; slova "v": doi, si slova "a": are unu, care peste tot fac 
trei zeci si trei . 

Si asa se inteleg cuvintele lui David: "Atunci se vor bucura toate lemnele 
Padurii, inaintea fetii Domnului, ca vine". Dar cine vine? Raspunde de aici 
inainte: adica acela vine, care au petrecut pe pamant, impreuna cu oamenii, 
treizeci si trei de ani. 

Dar pentru ce vine a doua oara? Ca destul este cu venirea cea dintai. 

Raspunde David: "Ca vine ca sa judece". Venirea cea dintai au fost pentru 
mantuire. "Caci au venit Fiul omenesc, ca-1 sa mantuiasca pe eel pierdut" Luca 
Cap. 9 Stih 56. 

Iar venirea a doua, va fi pentru judecata, ca sa rasplateasca fiecaraia dupa 
faptele sale. 

lata cu ajutoral lui Hristos, am aratat tie o, hahamule, cu atatea marturii, 
cum ca, in sase zile ale patimilor au innoit Hristos cerul si pamantul. 

Iar a saptea zi s-au odihnit trapul lui Hristos in mormant, de patimile lui. 



69 



Cum zice Psalmistul, la Psalm 56 Stih 11 " - De§teapta-te, marirea mea, 
desteapta-te Psaltire, si alauta! - De§tepta-ma-voi dimineata." Tatal zice catre 
Fiul cand doanne trupul sail in mormant, de§teapta-te marirea mea, ca marirea 
Tatalui este Fiul. 

Cum am pomenit mai sus de la Sirah: Cap. 3 Stih 1. "Ca Fiul mareste pe 
Tatal prin fii, prin Apostoli. Mai la urma zice Duhul eel Sfant, "desteapta-te 
Psaltire §i Alauta". II numeste pe trupul lui Hristos, Psaltire, iar Alauta pe 
Duhul Sfant, ca Duhul Sfant rasuna prin El cuvant dulce, duhovniceste. Si 
raspunde Hristos zicand: "De§tepta-ma-voi dimineata", cum s-au si desteptat a 
treia zi, Duminica. 

Iar cum zice Scriptura: "ca in §ase zile au facut Dumnezeu, cerul §i 
pamantul" Exodul 31 Stih 13, 

"Si a §aptea zi au incetat si s-au odihnit", la zidirea lumii au incetat 
Dumnezeu a §aptea zi. 

Iar Hristos prin patimile sale, in sase zile au innoit cerul si pamantul, §i in 
ziua a saptea s-au odihnit Trupul sau de patimi, si Duminica au inviat Hristos. 

Acuma noi crestinii praznuim ziua Invierii ca ni§te iubitori de Hristos. 

Iar procletii de jidovi ca niste vrajmasi ai lui Hristos, praznuiesc sambata, 
cand au fost mort Hristos. 

Insa §i noi crestinii cinstim ziua sambetei nu ca jidovii cu betii, cu curvii, ci 
duhovniceste. 

Cum zice Scriptura: Exod 27 Stih 12. "Sase zile sa faci lucrurile tale, iar in 
ziua a saptea te vei odihni, ca sa se odihneasca boul tau, §i asinul tau, si sa 
rasufle fiul slujnicii tale" 

Vezi la dobitoc zice sa se odihneasca trupe§te, iar la om zice sa rasufle (in 
limba evreiasca: vaii nu fas), sufleteste sa praznuiasca omul. 

Acuma jidovii pentru care zice Ieremia: Cap. 5 Stih 8. "Cai nebuni spre 
partea femeiasca, praznuiesc sambata dobitoce§te, cu mancari fara de satiu, cu 
betii, §i cu curvii". Mai vartos zice Moise: Exod 31 Stih 14. "Cel ce sambata o 
va spurca, cu moartea se va omori" Iar ei o spurca cu impreunarea lor cea 
dobitoceasca. 

La fel Moise zice: Exod 35 Stih 3. "Sa nu atatati foe in lacasurile voastre in 
ziua de sambata:" adica fara de lege se numeste foe, ca acoperit §i duhovniceste 
graie§te Moise, pentru ca au stiut prea bine ce neam blestemat sunt, inca din 
pustie cunoa§te faptele lor. Lacomia pantecelui, §i mania, §i zavistia, si curvia, 
§i toate cele §apte pacate de moarte imparatesc in neamul jidovesc. 

Si pentru acele ce zice Moise, sambata nu se atata foe, adica: faradelege sa 
nu faca, lasa ca in celelalte zile au grija cum sa in^ele pe crestini, ca sa aiba 
sambata ce manca, §i ce bea. Si §ezand fara de lucru, sa faca si celelalte 
faradelegi, de la care ii opre§te Moise sa nu faca. 

Iar ei nu pricep cuvintele lui Moise, cum insusi Moise zice: a doua Lege 
Cap. 32 Stih28. "Caci este un neam ce si-au pierdut sfatul si nu este intra dansii 
^tiinta." 

Si cu adevarat asa este, ei trapeste inteleg cuvintele lui Moise, foe nu fac ei 
sambata, dara nici macar lumanare nu aprinde jidovul cu mana lui, ci crestinii 

70 



fac lor focul sambata, iar galcevuri, curvii, betii, batai si alte spurcaciuni prea 
multe nu fac sambata. 

Cum zice Isaia: Cap. 8 Stih 11. "lata voi toti aprindeti foe, si intariti 
flacara, umblati intra lumina focului vostra, si intra flacara care ati aprins, 
adica: in lumina focului si in aprinderea faradelegilor lor". 

Bine au zis Mantuitoral Hristos pentra dansii: "fatarnicilor, strecurati 
tintaral, si inghititi camila". Matei Cap. 27 Stih 24. 

Ca daca scopul lui Moise, ar fi fost sa zica trapeste, adica: sa nu aprinda 
jidovii sambata focul eel material apoi asa nu se cade dara sa aprindeti, nici foe, 
nici lumanare in casele voastre in ziua sambetei nicidecum, nici macar prin 
mana crestinilor, inca nu se cade. Dupa cum fac caraimii, jidovii ce se numesc 
samariteni, ca sed intra intuneric, de vineri seara, pana sambata seara. 

lata ce zice Dumnezeu prin glasul lui Isaia: "pentra sambetele voastre": 
Cap.l Stihl4. "Lunile cele noi, si sambetele, si postul, si sarbatorile si 
praznicele voastre, le-au unit sufletul meu". 

La fel si Ieremia plange zicand: Cap. 2 Stih 1. "Stricat-au Domnul, 
sarbatoarea, si praznicul, si sambata lui". 

Graieste Duhul Sfant si prin Osie: Cap. 2 Stih 11. "Si voi strica praznicele 
lor, si sambetele". 

Zice Duhul Sfant si prin glasul lui Amos: Cap. 5, Stih 21. "Unit-am, 
lepadat-am, sarbatorile voastre". 

Iar noi crestinii, praznuim duhovniceste si sambetele. Caci sambata 
niciodata nu se numara in zilele cele de post, macar in sfantul postul eel mare: 
sambetele si duminicile, nu se socotesc in zilele celelalte ale postului, pentra ca 
Sfantul post eel mare, au asezat Sfintii Parinti, ca sa zeciuim zilele anului, 
adica: trei sute, si sase zeci si cinci de zile sunt intra un an. Si zeciuiala lor fac 
treizeci si sase de zile, si 12 ceasuri. 

Acum sa socotim, sapte saptamani avem postul eel mare, sa scoatem 
sambetele, si duminicile, care nu se socotesc post, si raman cate cinci zile in 
saptamana, sapte ori cate cinci, fac 35, si ajunul pastelui, fac 36 de zile, si 
noaptea aceea de sambata seara, pana la inviere dimineata, fac 12 ceasuri. 

lata ca au iesit zeciuiala de zilele anului. Si asculta ce mai zice Prorocul 
Zaharia pentra post, si pentra praznicele crestinesti: Cap. 8 Stih 19. "Acestea 
graieste Domnul a tot stapanitoral: postul al patralea, si postul al cincilea, si 
postul al saptelea, si postul al zecelea, vor fi spre bucurie, si spre veselie, si spre 
sarbatori bune". 

Prorocirea aceasta asa se intelege, postul nasterii Domnului, si ajunul, 
totdeauna cad in luna lui decembrie, care, dupa luna, este al patralea de la 
septembrie, de la care luna, sa incepe numaral celor 12 luni de peste an. 

Si in 24 de zile, ale lui decembrie, avem ajunul Nasterii, si mare bucurie ne 
aduce noua crestinilor, ca a doua zi dupa ajun, avem Nasterea Domnului, mare 
sarbatoare, inceputul mantuirii. 

Iar postul al cincilea va sa zica, ajunul botezului Domnului in a cincea zi a 
lui ianuarie, care, dupa luna, este al cincilea de la septembrie, si s-au intors la 
noi crestinii spre mare veselie, ca in a sasea zi in luna aceasta, s-au botezat 

71 



Domnul nostra Iisus Hristos, in Iordan. Matei Cap. 3 Stih 16. "§i au zdrobit 
capetele balaurului". Psalm 203 Stih 14. 

Cum zice Isaia; Cap. 11 Stih 12. "Scoateti apa cu veselie din izvoarele 
mantuirii". 

Iar jidovilor spre plangere le sunt praznicele cele doua, al Nasterii si al 
Botezului, cum am aratat mai sus in capitolul eel dintai. 

Iar postul al saptelea, se intelege Sfantul si marele post, si totdeauna in 
luna lui martie se intampla, care luna este a saptea de la septembrie, si s-au 
intors la noi crestinii intra mare praznic invierea Domnului, care au scos 
sufletele oamenilor din iad. Iar postul al zecelea va sa zica luna lui iunie, care 
este al zecelea de la septembrie, si totdeauna postim in luna aceea, postul 
Apostolilor, iar in 29, ale lunii lui iunie, avem praznicul Sfmtilor Apostoli. 

Iar postul Adormirii se tine de postul eel mare. 

lata cu ajutoral lui Hristos, am dat raspuns si pentra intrebarea a doua, 
adica: pentra sambata. 

HAHAMUL: 

O, Parinte, inca mai ai sa-mi raspunzi multe pentra sambata, mai intai te 
intreb eu, pentra ce Hristos al vostra insusi zice catre ucenicii sai, cand au 
intrebat ei: "cand va fi sfarsitul?". 

§i au zis Hristos catre dansii: "Rugati-va ca sa nu fie fuga voastra iarna, 
sambata". Matei Cap. 24 Stih 20. 

Se vede prea bine ca si Hristos al vostra au porancit ca sa pazeasca 
sambata. 

NEOFIT: 

Prea bun si lamurit raspuns iti voi da tie o, Hahamule, ca Domnul da 
cuvant celor ce bine vestesc cu putere multa. Psalm 67 Stih 12. 

Cum zice si Isaia: Cap. 20 Stih 4. "Domnul, Domnul mi-au dat mie limba 
de invatatura, ca sa cunosc cand se cade a grai cuvantul". 

§i asculta ce zice Solomon: Cap. 2 Stih 1 1 . "Ca iarna au trecut, florile s-au 
ivit in pamantul nostra, si glas de porambita s-au auzit, adica: legea cea veche, 
care este asemenea iernii au trecut, si Hristos cu Apostolii sai s-au ivit, care 
sunt asemenea cu florile cele bine mirositoare". 

Cum si putin mai jos zice: Cap. 4 Stih 6. "Pana va sufla ziua, si se vor 
pleca umbrele", adica: pana va veni Hristos care se numeste ziua. 

Cum zice si Prorocul Malahie: Cap. 4 Stih 2. "§i celor ce se tem de numele 
meu va rasari lor Soarele Dreptatii, adica: Hristos, si atunci se va pleca umbra 
legii". §i mai adauga Solomon si zice: „§i glas de porambita s-au auzit in 
pamantul nostra", Matei Cap. 3 Stih 16. Adica Duhul Sfant, s-au pogorat in 
chip de porambita peste Iisus cand au iesit din apa, si au zis: "acesta este fiul 
meu", si celelalte Stih 17. 

Aratat este ca legea veche se numeste iarna, la fel sambata, va sa zica dupa 
limba cea evreiasca, odihna. 

Cum aflam de zice: "§i va fi voua lege vesnica, in zece zile, in luna a 
saptea sa smeriti sufletele voastre", si celelalte. Sambata sambetelor va va fi 

72 



voua ziua aceasta. Si de multe ori se intampla ziua aceea in mijlocul 
saptamanii, luni, sau marti, sau miercuri sau joi. Si Scriptura o numes-ite 
sambata sambetelor, pentru multa odihna. 

La fel porunces-ite Dumnezeu lui Moise, Cap. 25 Stih 4. "ca sa invete 
norodul, ca §ase ani sa semene pamantul, iar al §aptelea an sa fie sambata tot 
anul" 

Aratat este ca nu se numejte ziua sambata, ci intra oricare zi nu se 
lucreaza, sambata se nume§te: cum §i aici tot anul al saptelea sambata se 
numefjte, pentru ca s-au odihnit pamantul. 

A§a §i aici unde zice Hristos catre Ucenicii sai: "Rugati-va ca sa nu va 
apuce sfar^itul iarna, adica: in legea cea veche, care asemenea este iernii: ci in 
legea daralui. Nici sa va afle sfar^itul in multe odihne, care sambata se numesc, 
ci in pocainta sa va afie sfar§itul", ca de multe ori ti-am zis tie Hahamule, ca 
Hristos toate in pilde le-au grait, si duhovnices-ite, iar trapeze nicidecum. 

HAHAMUL: 

Dara pentru ce zice Hristos la alt loc: "Vai de cele ce vor avea in pantece, 
sau vor apleca": Luca Cap. 21 Stih 27. Se vede ca Hristos au grait trapeste. 

NEOFIT: 

Nici aceste cuvinte nu sunt graite trapeze, ci duhovnices-ite. 

Asculta ce zice David pentru neamul jidovesc. "lata au chinuit nedreptate 
zamislind durere, §i au nascut faradelege". Psalm 60 Stih 15. 

Zice si Isaia: Cap. 29 Stih 4. "Zamislesc durere, nasc faradelege". 

Zice §i Iov: Cap. 15 Stih 35. "In pantece va zamisli durere, si se va naste 
lui desertaciune". 

Si aceste cuvinte zice Hristos: "Vai de cei pe care ii va apuca sfar^itul, §i 
vor avea in pantece nedreptate, sau vor avea faradelegi nascute din nedreptate". 

HAHAMUL: 

Pentru toate patimile lui Hristos ai adus marturie de la Proroci, insa pentru 
ca sa moara Hristos, nu se afla prorocit de nici un Proroc, pentru aceea ma rog 
parinte ca sa-mi spui, pentru ce nu se afla §i pentru aceea prorocire. 

NEOFIT: 

Asculta o, Hahamule, Dumnezeu au porancit lui Moise, ca sa faca trei 
cetati pribegilor. Numerii 35 Stih 11. Cum §i Iisus Navi: Cap. 20 Stih 1. "Au 
facut pentru ca sa scape acolo ucigasul care au facut ucidere din nestiinta, 
adica: din intamplare. Iar de au facut cineva ucidere cu dinadins, adica: prin 
§tiinta, pe un uciga§ ca acela, macar de au scapat §i la jertfelnic, §i de acolo 1-au 
luat §i 1-au omorat, cu moarte pentru moarte. Iar daca s-au intamplat ucidere 
prin nestiinta, atunci au surghiunit pe eel ce au facut ucidere fara de voia lui, la 
una din cetatile acestea, §i au sezut acolo, pana ce au murit Arhiereul locului 
acestuia, atunci s-au intors ucigasul acela la patria sa". 

Aceasta taina au fost mai inainte inchipuita pentru Hristos Arhiereul eel 
mare. Caci Adam stramo§ul nostra, au facut ucidere la toti oamenii, cati se 
na§teau dupa dansul. Geneza 3 Stih 6. "Si prin nestiinta au adus Adam moartea 

73 



la noi: ca au fost el in§elat de Eva, si pentru uciderea aceasta care au facut 
Adam la noi oamenii din nestiinta: au fost Adam surghiunit in iad, pana ce au 
murit Iisus Hristos Arhiereul eel mare. Si atunci s-au intors Adam cu toate 
sufletele care au fost surghiunite in iad, pentru uciderea aceasta, la patria sa, 
adica: la Dumnezeu de care au fost zidit". 

HAHAMUL: 

O, Parinte, au nu stii prea bine, cum ca in legea cea veche, preotia s-au tras 
dupa neam, adica: din neamul lui Levi, cum zice Scriptura: Exod Cap. 28 Stih 
43. "Lege ve§nica sa fie preotia lui Aaron, §i semintiei lui dupa dansul." 

La fel la Finees nepotul lui Aaron zice Dumnezeu: Numerii Cap. 25 Stih 
13. "lata ce am dat lui, §i semintiei lui dupa dansul, legatura preotiei ve§nica". 

Si Hristos al tau, Mama lui s-au tras din neamul lui Iuda, iar pe Tatal sau 
nimenea nu-1 fjtie cine este: cum zici tu ca au fost Arhiereul eel mare? 

NEOFIT: 

Asculta o, Hahamule, ce zice David: Psalm 109 Stih 5. "Juratu-s-au 
Domnul, tu esti preot in veac, dupa randuiala lui Melhisedec", Preotia lui Aaron 
n-au ramas pana in veac, numai pana la venirea lui Iisus Mesia eel adevarat. Si 
cum au venit Mesia Iisus Hristos: indata au lipsit Preotia, §i Imparatia, de la 
neamul jidovilor. 

Cum au prorocit mai inainte Patriarhul Iacob: Geneza 49. Stih, 10. "Nu va 
lipsi stapanitor, (adica: Imparatia,) nici povatuitor, (Preotia,) din Iudeea, pana 
va veni eel a§teptat Mesia". 

La fel §i Moise unde blastama pe neamul jidovesc zice: la a doua Lege 
Cap. 28 Stih 46. "Cel nemernic [strain] care este intru tine se va sui peste tine 
sus, sus, iar tu te vei pogora jos, jos". Zice Moise de doua ori sus, si de doua ori 
jos: ca noi cre§tinii, mai inainte de venirea lui Hristos am fost nemernici 
[straini] intru jidovi, pentru ca ei au fost pamantul fagaduintei. Iar acuma dupa 
ce au venit Hristos §i noi am primit pe El ca pe un Fiu al lui Dumnezeu ce este, 
ne-am suit sus, sus §i aici in viata aceasta suntem mai sus decat jidovii, ca avem 
Imparatia, §i dupa trecerea din viata aceasta vremelnica suntem sus la Imparatia 
Cerului, ca avem Preotie §i ne marturisim pacatele noastre inaintea Preotului, 
eel care are puterea a dezlega pe pamant, apoi si in ceruri dezlegate sunt. Matei 
Cap. 8 Stih 18. 

Cum zice David la Psalm 31 Stih 6. "Zis-am marturisi-voi asupra mea 
faradelegile mele Domnului, (§i de aici inainte,) §i tu ai sters paganatatea inimii 
mele". 

La fel ne invrednicim prin marturisire a primi Sfintele Taine ale lui 
Hristos. 

Pentru care zice David la Psalm 33 Stih 8. "Gustati §i vedeti ca bun este 
Domnul". Si iara§i: Psalm 116 Stih4. "Paharul mantuirii voi lua, §i numele 
Domnului voi chema". 

Iar jidovii, pentru ca au rastignit pe Domnul, sunt jos, si aici in viata 
aceasta vremelnica, ca n-au imparatie, nici statornicie, ci risipiti, surghiuniti in 



74 



toata lumea, si cand mor, fara de toata indoiala merg jos la Tartarul eel din 
afara, ca n-au preotie ca sa dezlege lor pacatele, si mor in pacate. 

Cum zice Isaia spre fata lui Hristos: Cap. 20 Stih 11. "Si pentru mine s-au 
facut aceasta voua: intru dureri veti adormi". 

Si Prorocul Ieremia mai lamurit zice: Cap. 16 Stih 6. "Cu moarte 
bolnavicioasa vor muri, mari si mici, pentru ca n-au frant paine la mort, nici au 
adapat pe mortul cu paharul mangaierii, adica: n-au dat trupul si sangele lui 
Hristos, la cei care vor sa moara ". 

Si intru adevar zic ca atunci cand mor jidovii, indata se face o putoare 
nesuferita. 

Aratat dar am facut, ca Preotia n-au ramas intre jidovi pana in veci, ci cum 
au venit Hristos indata au lipsit de la dansii, macar ca s-au jurat Dumnezeu lui 
David, ca sa fie pana in veac Preotia. La fel au lipsit de la neamul jidovesc si 
Imparatia. 

Macar ca au zis Dumnezeu prin glasul lui Ieremia: Cap. 33 Stih 2. "Daca 
va inceta fagaduinta zilei si a noptii, a nu mai fi ziua si noaptea: atunci va inceta 
si fagaduinta mea ce am facut cu robul meu David, ca Fiii lui sa imparateasca 
pe scaunul lui pana in veci". Psalm 88 Stih 34. 

Cum si prin David zice: "O data m-am jurat intru eel sfant al meu, au 
minti-voi lui David? Samanta lui in veac va ramane", si altele. 

Aratat este ca Hristos este Imparatul eel vesnic, si Preotul eel vesnic, dupa 
randuiala lui Melhisedec care au inchipuit jertfa lui Hristos cu paine, §i cu vin. 
Genezal4Stihl8. 

HAHAMUL: 

Bine parinte ca ai aratat prin marturii bune, cum ca Hristos au avut darul 
Preotiei, insa acolo unde au surghiunit pe acela care au facut ucidere prin 
nestiinta, la una din cetatile pribegilor. Au trebuit sa saza acolo pana cand ar fi 
murit Arhiereul eel mare: si Hristos poate n-au fost Arhiereu: ci Preot numai, si 
cum zici tu ca cu moartea lui Hristos, s-au intors Adam din iad la patria sa, ca 
mai vartos nu se afla nicaieri scris sa fi hirotonisit cineva pe Hristos, Arhiereu. 

NEOFIT: 

O Hahamule, bine au zis Hristos prin glasul lui Avacum zicand Cap. 1 Stih 
6. "Vedeti defaimatorilor, si priviti, si va minunati, ca lucrez eu in zilele 
voastre, si nu-1 veti crede, chiar de va va si povesti voua cineva". Asa si tu, din 
cate marturii ti-am aratat, tu tot nu vezi. Au n-ai citit la Prorocul Zaharia 
niciodata, ca zice: Cap. 3 Stih 1. „Si mi-au aratat mie Domnul pe Iisus Preotul 
eel Mare, stand inaintea fetii ingerului Domnului, si satana sta de-a dreapta lui 
ca sa-1 ispiteasca". 

Au n-au ispitit diavolul pe Hristos cand 1-au pus pe o stanca inalta, si 
Hristos au zis catre el, "du-te inapoia mea, satano". Matei Cap. 4 Stih 10. 

Precum mai adauga aici Prorocul: Cap. 3 Stih 1. "Si au zis Domnul catre 
Diavolul: cearta-te pe tine Domnul", si altele. 

Aratat am facut cu marturii bune, ca Hristos au fost, si este, si va fi, fara de 
sfarsit, Imparat al Imparatilor, si Arhiereul eel Mare, peste toti Arhiereii. 

75 



Macar ca nu s-au hirotonisit de mana de om, ci insusi de la Tatal s-au uns, 
ca Fiul lui Dumnezeu este, si de la sfintia sa sfmtesc toate cele sapte Taine 
crestinesti ale Bisericii. 

Cum zice Solomon, la Pilde Cap. 9 Stih 1. "Intelepciunea si-au zidit ei si 
casa si-au intarit cu sapte stalpi," adica: cu sapte Taine, ale Bisericii, si Hristos 
este intelepciunea, ca mai adauga Prorocul si zice: Sirah Cap. 5. "Veniti de 
mancati painea mea, si beti vinul care am dres voua", adica Trupul si sangele 
lui Hristos, insemneaza. Cum zice mai sus: Stih 2. "Junghiat-au jertfele sale: si 
au amestecat cu vin". 

Aicea proroceste Solomon, cum ca Hristos se va junghia pe cruce, si se va 
aduce jertfa pentru toata lumea. Si zice: "si au amestecat vin", foarte acoperit 
arata prorocul, ca va iesi din coasta lui Iisus apa amestecata cu sange. 

lata am aratat prin multe marturii luminate, cum ca Hristos este Arhiereul 
eel Mare, care cu moartea sfintiei sale au scos sufletele stramosilor, si ale 
Prorocilor, din iad, ca au fost acolo surghiuniti pentru uciderea aceea ce o au 
facut stramosul nostra Adam, fara de stiinta lui, ci prin inselare. 

HAHAMUL: 

Cum zici tu parinte, ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu, oare Dumnezeu are 
Fecior? ca eu n-am aflat, ca Dumnezeu sa aiba Fiu. 

NEOFIT: 

Asculta o, Hahamule, ce zice David: Psalm 88 Stih26. "Acela ma va 
chema pe mine: Tatal meu esti tu". 

Pentru cine zice David cuvintele acestea? Au nu graieste Duhul Sfant prin 
glasul lui David pentru Hristos, precum putin mai jos zice: Stih 27. "Si eu intai 
nascut voi pune pe dansul". Si iarasi: Psalm 109 Stih 4. "Din pantece mai 
inainte de luceafar te-am nascut". 

La fel si Fiul sau, Solomon, inca proroceste pentru Iisus, Fiul Tatalui, 
zicand: la Pilde Cap. 30 Stih 4. "Cine s-au suit in cer, si s-au pogorat: Cine au 
adunat vanturile in sine?, si altele. Care este numele lui, si care este numele 
Fiului sau: ca sa cunosc". 

Cum zice Dumnezeu catre Moise, Exod Cap. 6 Stih 3. "Eu sunt Dumnezeu 
Iehova: m-am aratat lui Avraam, si lui Isac, si lui Iacob, cu numele meu Sadai: 
si numele meu Iehova", Iezechiel Cap. 10 Stih 5. (adica numele Fiului meu,) nu 
1 -am aratat lor. 

Aratat am facut ca Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu eel adevarat. 

HAHAMUL: 

Daca este Iisus Fiul lui Dumnezeu, pentru ce au luat trap din Maria, sa fi 
venit asa, pe pamant Dumnezeirea goala, fara de trap, de ce, si pentru ce au fost 
trebuinta, ca sa intre Iisus in pantecele unei Fecioare, si sa se nasca, si sa se taie 
imprejur, si sa petreaca pe pamant 33 de ani, cu oamenii? 

NEOFIT: 

De multe ori ti-am mai spus pentru ce au fost trebuinta: ca sa vina Hristos 
pe pamant, adica: pentru mantuirea oamenilor. 

76 



Cum dara ar fi venit Hristos sa dea insasi Dumnezeirea pentru mantuire, si 
sa fie pricinuitor de moartea oamenilor! Caci Dumnezeirea singura, nu poate sa 
o vada omul, si sa ramana viu. Exod 33 Stih 20. 

Cum si insusi Mantuitorul zice: "Pe Dumnezeu nimenea nici odinioara nu 
1-au vazut" loan Cap. 6 Stih 46. "Si nimic nu s-ar fi facut, nici Iuda n-ar fi avut 
pe cine sa vanda, nici jidovii n-ar fi avut pe cine sa rastigneasca. Cum s-ar fi 
implinit Scriptura?" 

Si mai vartos ca insusi Hristos zice: "Cu ce masura veti masura, cu aceea 
se va masura voua". Matei Cap. 7 Stih 2: Asa au facut si Hristos: cu ce masura 
au masurat satana cand au inselat pe Eva, nu s-au apropiat de Adam ca firea 
barbateasca tare fiind, diavolul s-au temut ca nu-1 va asculta, ci s-au apropiat de 
Eva, ca o fire muiereasca, ce este mai slaba, si nici de Eva nu s-ar fi apropiat cu 
diavolia lui goala, ca nici Eva nu 1-ar fi ascultat: ci au facut diavolul alt 
mestesug ca s-au intrupat in trap de sarpe, si Eva au gandit ca graieste cu 
sarpele, Geneza 3 Stih 4. "Si inlauntral sarpelui au fost ascuns diavolul, si 
amagindu-se Eva au inselat pe Adam barbatul sau, si asa s-au savarsit calcarea 
de poranca", intra acest chip au masurat si Hristos la diavolul, ca n-au venit 
numai cu insusi Dumnezeirea sa singura, ca nu s-ar fi apropiat diavolul de 
dansul sa-1 ispiteasca, nici in Iuda n-ar fi intrat, nici in Caiafa, nici in Anna, nici 
in carturari, nici in Pilat: ci in scurt sa zic, ca nu s-ar fi facut nici o treaba: ci au 
facut si Domnul Hristos alt mestesug: ca s-au salasluit in prea curata Fecioara 
Maria, si au luat Trap. 

Cum David foarte ascuns zice: la Psalm 18 Stih 2. "Ziua zilei spune 
cuvant, si noaptea vesteste stiinta". Adica: Arhanghelul Gavriil spune veste 
buna Fecioarei Maria, ca va naste prin Cuvantul lui Dumnezeu, pe Iisus. Luca 
Cap. 1 Stih 35. Caci Gavriil lumina este, si Maica Domnului alta lumina, iar 
noaptea se numeste satana, si Eva inca se numeste intuneric: vesteste satana 
Evei stiinta, adica: sa manance din pomul stiintei, din care au oprit Dumnezeu. 
Si precum satana prin sarpe vesteste Evei, adica: o indeamna pe ea sa manance 
din pomul eel oprit. Asa si Hristos Mantuitorul rasplateste lui prin trapul ce au 
luat de la Fecioara Maria, prin Buna Vestire a lui Gavriil, precum face Pescaral 
cand aranca undita in mare sa prinda peste, nu aranca undita goala, ca nu vine 
pestele, ci o imbraca pe ea cu un vierme, si pestele gandind ca este tot vierme, 
si se prinde. 

Asa si satana, balaural eel mare, gandind ca Hristos cu totul numai om 
este, dar nu si Dumnezeirea, asa s-au prins. 

Si pentru aceea zice David spre fata lui Hristos: Psalm 21 Stih 6. "Iar eu 
sunt vierme, si nu om", adica: "omenirea ce am luat trap este ca viermele, si 
poate prinde pestele, balaural eel mare, pe satana". 

Cum si Avacum zice: Cap. 1 Stih 15. "Pieirea cu undita au smuls", adica: 
Hristos au prins pe satana (care pieire se numeste) cu undita, si altele. Avacum 
Cap. 30 Stih 15. 

Iar dupa limba evreiasca zice (toilas) care cuvant va sa zica: gandac care 
lucreaza matase, si cum gandacul acela trebuie intai sa fie mort, apoi sa invieze, 



77 



asa §i Hristos: cu moartea sfintiei sale au inviat neamul omenesc, care au fost 
mort mai inainte. 

§i a§a tot omul care voie§te ca sa invieze la viata ve§nica, trebuie in viata 
aceasta vremelnica, sa-§i omoare trupul sau prin pocainta, sa planga pentru 
pacatul lui Adam. Caci 70 de ani, care ne-au daruit Dumnezeu noua, ca sa traim 
pe pamant, sunt ca sa implinim ziua lui Adam. Psalm 89 Stih 10. 

Caci Dumnezeu zice catre Adam: Geneza Cap. 2 Stih 17. "In care zi vei 
manca din pomul stiintei, cu moarte vei muri, cu doua morti si trupeasca, si 
sufieteasca". 

§i Adam au trait noua sute si treizeci de ani, dupa ce au gre§it. Geneza 
Cap. 5 Stih 5. Pentru aceea trebuie sa intelegem duhovniceste, ca de la 
Dumnezeu minciuna nu iese. Ca o mie de ani la Dumnezeu lui ii sunt ca ziua 
cea de ieri. Psalm 89 Stih 4. "§i ziua aceea au zis Dumnezeu lui Adam, ca nu 
va ajunge", adica o mie de ani, §i au trait Adam noua sute si treizeci de ani, §i 
n-au ajuns sa-§i implineasca ziua saptezeci de ani, §i acei fjaptezeci de ani, ne- 
au daruit Dumnezeu noua, ca sa implinim ziua lui Adam, stramof-iul nostru, cu 
pocainta, cu fapte bune, sa omoram madularele noastre, ca sa inviem la viata 
ve§nica. 

§i am aratat pentru intruparea lui Hristos: nu ma lasa §tiinta a ma lenevi, si 
a nu scrie, un raspuns, ca sa stie tot crestinul, a-1 da, si sa raspunda jidovului, ca 
jidovii ne intreaba pe noi, daca au fost propovaduit de la Proroci, ca sa vina 
Hristos pe pamant, §i sa se intrupeze de la Duhul Sfant, §i din Maria Fecioara, 
pentru ce dara au fost trebuinta ca sa logodeasca Preotii pe Maria cu Iosif? Noi 
sa raspundem. 

Pentru ca sa nu cunoasca diavolul, ca el prea bine au auzit, mai inainte, pe 
Isaia strigand: Cap. 7 Stih 13. "lata, o Fecioara va lua in pantece, si va na§te 
Fiu": §i altele. 

Precum §i Ieremia pentru acel Fiu zice: Cap. 30 Stih 6. "Intrebati §i vedeti 
azi de s-au nascut Fiul". §i tot cerca satana care Fecioara va fi aceasta, din care 
se va na§te Hristos: ca sa faca tulburare §i de aceea au logodit pe Maria, ca sa 
gandeasca satana ca de la Iosif s-au nascut Iisus Hristos, 

Cum si voi jidovii, credeti a§a, pana in ziua de astazi, ca Hristos de la Iosif 
este nascut. Cap. 2 Stih 19. 

La fel si pentru ca sa nu cunoasca satana, cu adunarea lui, cu jidovii. 

Zice Hristos cand era pe cruce: "Femeie, iata Fiul tau". loan Cap. 19 Stih 
26. 

Cum sj ingerul au zis catre Iosif: "la pe Maria, femeia ta". Matei Cap. 1 
Stih 20. Tot pentru ca sa nu priceapa satana. 

Iar dupa ce s-au nascut Hristos zice ingerul catre Iosif: "la pe Pruncul, §i pe 
mama lui, §i fugi la Egipt". Matei Cap. 2 Stih 13. 

§i dupa ce au murit Irod zice iara§i ingerul catre Iosif: "Scoala-te §i ia 
Pruncul §i pe mama lui, §i te du la pamantul lui Israel" Stih 20. Tot acoperit 
graie^te ingerul ca sa nu priceapa satana. 



78 



Si asculta pentru logodna aceea, cat de tainuit graie§te Isaia zicand: Cap. 
29 Stih 11. „Si se va da cartea aceasta pecetluita, la cela ce §tie carte zicand lui 
citeste, si va raspunde el ca nu pot, ca este pecetluita". 

Cartea aceasta pecetluita, insemneaza pe Fecioara Maria. Cum §i Solomon 
o numeste pe dansa Gradina inchisa, si izvor pecetluit, Numerii Cap. 4 Stih 2. 
Si Iezechiel numeste pe dansa Maica a Domnului, Cap. 44 Stih 2. usa incuiata 
zicand: "Si au zis Domnul catre mine, u§a aceasta incuiata va fi, §i nu se va 
deschide, si nimenea nu va trece printr-ansa" Stih 3. "Ca Domnul Dumnezeul 
lui Israel va trece printr-ansa, §i va fi incuiata". Vezi cat de luminat au vazut 
Iezechiel, ca Maica Domnului Fecioara au fost, mai inainte de na§tere, si la 
na§tere, si dupa na§tere. A§a §i Isaia o numeste pe dansa carte pecetluita, §i 
zice: "ca s-au dat celui ce §tie carte", adica: lui Iosif care au §tiut insotirea de 
nunta, s-au dat Maria de preoti. Caci Iosif au avut f-ii Fii: §i au zis Iosif, ca nu 
poate sa deschida cartea aceasta, ca pecetluita este, si altele. lata am dat raspuns 
cu ajutorul lui Hristos, si pentru ce au fost trebuinta ca sa ia Hristos trup, si 
pentru ce au fost trebuinta, ca sa logodeasca pe Maica Domnului cu Iosif 

HAHAMUL: 

Daca au fost Hristos Arhiereu, si intai nascut, mai in scurt asa sa zic Fiul 
lui Dumnezeu cum zici §i tu Parinte: apoi pentru ce au platit vama, adica 
drahma. Matei Cap. 17 Stih 27. Caci Preotii, si intai nascutii, nu era obiceiul sa 
dea dajdia aceasta. 

NEOFIT: 

Drahma care au platit Hristos, au fost ca sa se implineasca Scriptura, dupa 
zisa Psalmistului: Psalm 68 Stih 6. "Ca cele ce n-am jefuit atunci am platit". Si 
de§i n-au fost datoria sa plateasca vama aceea, de vreme ce era intai nascut, el 
le-au platit pentru ca sa nu f-itie nimenea cine este el. 

Si mai vartos ca sa arate lui Petru, ucenicul sau, minunea aceea, ca banul 
acela 1-au aflat in gura pestelui ce 1-au prins, precum au prorocit Hristos 
Mantuitorul. 

HAHAMUL: 

Mai sus ai pomenit Parinte, din Prorocirea lui Isaia care zice: "lata 
Fecioara va lua in pantece". Si altele: Si ai zis ca pentru Maria, mama lui Iisus 
graie§te Prorocul: tu Parinte prea bine stii limba cea evreiasca, ca ai fost 
invatatorul nostru, si in limba noastra cea evreiasca Fecioara care nu este 
stricata se zice (naara). 

Iar Isaia zice (almu), care cuvant va sa zica tanara muiere, adica: stricata §i 
tanara: si Prorocul pentru Ahaz graie§te acestea. 

NEOFIT: 

Asculta §i raspunsul meu Hahamule, prea bine, ca prea bine ai si intrebat, 
§i prin intrebarea aceasta, mai mult m-am luminat ca sa cred in Hristos fara de 
nici o indoiala. 

Mai intai sa stii tu Hahamule, ca nu se poate sa intelegem prorocirea 
aceasta a lui Isaia ca graie§te pentru Ahaz, ca Ahaz era atunci in varsta de 17 

79 



ani, cand Isaia au zis aceste cuvinte, "iata Fecioara va lua in pantece": si 
Prorocii nu s-au obisnuit ca sa zica prorocirea lor pentru un lucru ce au trecut, 
ci mai vartos pentru un lucru ce avea sa se intample cu multi ani viitori inainte, 
ca asa de luminat vedea Prorocul vedenia lui, §i cu atata credinta ca si cum ar fi 
fost trecut lucrul acela cu multi ani mai inainte. 

Iar pentru cuvantul care zice Prorocul (almu), si nu zice (naara) asculta mai 
intai o, Hahamule, cum zice Sirah: Cap. 48 Stih 25, 26. 28. Pentru Prorocul 
Isaia zicand: "Isaia Prorocul eel mare §i credincios intra vederea sa: cu Duh 
mare au vazut cele de pe urma, si altele: pana in veci au aratat cele ce vor sa fie, 
§i cele ascunse mai inainte de ce au venit", asa au vazut §i pentru Fecioara 
Maria mai inainte, ca va fi logodita cu Iosif: §i pentru aceea zice (almu) §i nu 
zice (naara): ca cuvantul (naara), dupa limba evreiasca, se intelege Fecioara 
nestricata, nici logodita. Iar cuvantul (almu), se intelege Fecioara logodita §i 
nestricata: §i o marturie prea luminata voi aduce, cum ca asa este. Adica: unde 
se afla in sfanta Scriptura cuvantul (naara), se intelege Fecioara nici logodita, 
nici stricata. Iar unde se afla cuvantul (almu), va sa zica: Fecioara logodita, §i 
nestricata. Macar ca numai in doua locuri se afla in toata sfanta Scriptura, 
cuvantul (almu), odata la Isaia, §i altadata la Geneza. Sa vedem cand au trimis 
Avram pe sluga sa cea mai mare peste averile sale: Geneza Cap. 24 Stih 4. "Ca 
sa ia muiere lui Isac Fiului sau, din pamantul sau, unde s-au nascut Avraam, §i 
s-au sculat sluga aceea, si s-au dus la Mesopotamia, la cetatea lui Nohor, Stih 
11, §i au statut sluga langa o fantana, afara din cetate si au zis: Doamne 
Dumnezeul stapanului meu Avraam, Stih 13. lata eu stau la fantana apei 
acesteia, §i fetele vor veni aici la apa, si la care fata eu voi zice: da-mi apa sa 
beau, §i ea va zice catre mine, bea tu, §i camilele tale voi adapa. Atunci voi 
cunoaste eu, ca Fecioara aceasta ai gatit lui Isaac ". 

Si au zis (naara), adica: Fecioara nestricata, nici logodita, Stih 26. Iar dupa 
ce au iesit Reveca, si au adapat toate camilele lui, si pe sluga aceea, atunci au 
scos el cercei de aur, si au pus si doua bratari pe mainile ei, adica au logodit-o 
pe ea, §i au intrat sluga aceea cu toti oamenii, §i camilele lui, in casa lui 
Vathuil, Tatal Revecai, si au zis sluga catre neamul Revecai, eu am tabarat 
langa fantana, §i am zis: Stih 43. La care Fecioara voi cere apa sa beau, §i 
altele, atunci au zis (almu), ca era Reveca logodita. 

Aratat este prea luminat, ca Fecioara nelogodita, se zice (naara), in limba 
evreiasca. Iar Fecioara curata, §i logodita, se zice (almu), si pentru aceea Isaia 
proroce§te pentru intraparea lui Hristos zice: "lata o Fecioara va lua in 
pantece", zice (almu), ca Maria logodita era. Si pentru Fecioara aceasta logodita 
zice David, Psalm 86 Stih 5. "Maica Sionului va duce omul, §i om s-au nascut 
intr-ansul" adica: Hristos s-au nascut fara impreunare trapeasca. Cum adauga si 
zice: „Si insusi eel prea inaltat 1-au intemeiat pe dansul. Cum si putin mai sus 
zice: Stih 2. "Prea slavite, s-au gatit pentru tine cetatea lui Dumnezeu". Maica 
Domnului se nume§te cetatea lui Dumnezeu, ca au purtat pe Hristos Dumnezeu 
in pantecele ei. Cum §i Ieremia zice: Cap. 31 Stih 22. "Ca au facut Dumnezeu 
mantuire spre sadire noua pe pamant, ca au inconjurat partea femeiasca pe un 
barbat" adica Fecioara Maria, au inconjurat, cu Sfantul trapul ei pe Hristos: 

80 



Barbatul eel fara pacat. Cum si Isaia zice: Cap. 9 Stih 6. "Prune s-au nascut 
pentru noi si Fiu ni s-au dat noua ", si altele. 

Iar pana aici au fost vorba pentru doua intrebari ale jidovilor, si raspunsul 
ce am dat eu prin ajutorul lui Hristos Mantuitorul meu, adica pentru taierea 
imprejur, si pentru ziua de sambata. De aici inainte, ne stau si celelalte 
intrebari, ca sapte intrebari intreaba ei pe crestinii nostri, cum am pomenit mai 

sus. 

INTREBAREA A TREIA 

Moise porunceste jidovilor zicand: la a doua Lege Cap. 25 Stih 5. "De vor 
locui doi frati intr-un loc, si unul dintr-ansii va muri, si n-au ramas samanta de 
la el: muierea celui mort sa nu se marite dupa barbat din afara casei, ci fratele 
barbatului ei, va intra la ea, si o va lua pe dansa, sa-i fie lui muiere, iar de nu va 
vrea el sa ia pe muierea fratelui sau, atunci va descalta ea pe dansul de un 
picior, inaintea adunarii, si-1 va scuipa in obraz", si altele. 

Acuma ne intreaba jidovii pe noi crestinii, daca Hristos n-au venit sa strice 
legea lui Moise, ci sa o implineasca, Matei Cap. 5 Stih 17. Pentru ce nu pazim 
noi, crestinii porunca aceasta? Ca ei, adica jidovii, cu multe erezii dracesti fac 
papucul acela, cu 12 noduri, si piciorul eel drept, al fratelui barbatului celui 
mort, il spala si il rade cu un cutit, pana si sange se intampla sa iasa de multe 
ori, si il incalta cu acest papuc cu 12 noduri, cu multa greutate, adica: numai cu 
2 degete, cu degetul eel gros, si cu degetul eel mic. 

Bine au zis Hristos: "Vai, voua, Fariseilor, ca incarcati pe oameni cu 
sarcini grele, si voi nici cu degetul nu va atingeti". Matei Cap. 23 Stih 4. Caci 
incarca pe vaduve, si multi bani trebuie sa dea vaduvele la hahamii lor pentru 
descaltarea papucului, care de dansii se numeste (hliti), si de multe ori cer 
hahamii atata multime de bani pentru hlitii aceia, incat saracele vaduve silite 
sunt de hahami, ca sa umble prin tari straine, si departate, cu cartile rabinilor, 
pentru milostenie, si aduc milostenie, si umplu pungile rabinilor. Cu adevarat 
cerul, si pamantul va trece, iar cuvintele Domnului nu vor trece, Luca Cap. 21 
Stih 1, care si zice: "Vai, voua Carturarilor si Fariseilor, fatarnici, care mancati 
casele vaduvelor". Matei Cap. 27 Stih 13. 

RASPUNS 

Sa vedem la alt loc porunceste Moise jidovilor cu porunca lui Dumnezeu, 
ca fetele sa nu se marite, dupa barbat de alt neam, ci din neamul sau, ca sa nu se 
stramute mosia de la un neam la alt neam. Aceasta porunca au fost pentru trei 
pricini, una ca sa nu se instraineze mosia de la un neam la alt neam: dara pentru 
aceea trebuie ca sa paziti voi jidovii descaltarea papucului acestuia, ca sunteti 
surghiuniti, si risipiti pe toata lumea, si mosii nu aveti. 

Iar pricina a doua pentru care au fost porunca sa nu se amestece neamurile, 
au fost pentru ca sa se cunoasca din care neam este Hristos Mesia, ca din 
neamul lui Iuda s-au asteptat Hristos Mantuitorul. Si pana la nasterea lui 
Hristos, s-au pazit porunca aceasta, si nu s-au amestecat neamurile, iar dupa ce 



81 



s-au intrupat Hristos Mantuitorul, nici o trebuinta nu mai este de a se pazi 
porunca aceasta. 

Iar pricina a treia, pentru care au fost porunca sa nu se amestece neamurile, 
au fost pentru neamul lui Solomon, din care neam s-au tras Iuda vanzatorul, 
care tot neamul acesta au ramas §i ramane blestemat §i ratacit, pana la sfar§itul 
lumii. Cum il blesteama si David zicand: Psalm 108 Stih 12. "intr-un neam sa 
se stranga numele lui". Cum am pomenit mai sus. Si pana la venirea lui Hristos 
s-au pazit de nu s-au amestecat neamurile. Iar dupa ce au venit Hristos, s-au 
inceput a se amesteca neamurile, insa Hristos Mantuitorul este milostiv si nu 
lasa in pierzare pe cei din neamul eel bun, §i cheama catre mantuire, ca vedem 
ca in toate zilele, si in toate tarile vin multime de jidovi catre credinta lui 
Hristos. Si un pagan de haham, m-au intrebat foarte pagane§te, impotriva 
Evangheliei, unde zice pentru smochinul pe care 1-au blestemat Hristos, §i s-au 
uscat indata. Matei Cap. 21 Stih 19. Si mi-au mai zis, ca Marcu zice Cap. 11 
Stih 12, ca nu era vremea smochinilor, pentru ce dara au blestemat Hristos 
smochinul, care inca este zidirea lui Dumnezeu, si nu avea nici o vina, si i-am 
raspuns lui talcul Sfantului loan Gura de Aur, ca smochinul insemneaza neamul 
jidovesc, §i Domnul Hristos flamand fiind, dorea a afla roada buna intr-ansii, 
adica: fapta buna, si neafland i-au blestemat, insa cu toate acestea, ca desi n-au 
aflat Hristos atunci fapte bune intr-an§ii, tot nu s-au indurat sa-i blesteme ca un 
milostiv ce era socotind poate ca in vremea viitoare vor face fapte bune. Iar 
pentru Marcu ce zice: ca nu era vremea smochinelor, aceasta este, adica: 
Hristos Mantuitorul, ca un Dumnezeu ce §tie mai inainte toate cele ce vor sa fie 
in vremea viitoare, vazand ca nu este pentru dansii nici o vreme pana la 
sfarfjitul lumii, ca sa faca ei fapte bune. Cum zice Ieremia Cap. 8 Stih 13. "Nu 
sunt smochine in smochin, atunci 1-au blestemat de s-au uscat neamul jidovesc 
pana in ziua de astazi". Iar rabinul iarasi mi-au zis: "Cum nu facem noi jidovii 
rod, ca in toate zilele vin de la neamul jidovesc, catre credinta lui Hristos", §i eu 
i-am raspuns, ca acestea care vin catre Sfantul botez, sunt din semintiile cele 
care s-au amestecat cu neamul lui Simeon, de la Hristos incoace. Si pentru 
aceea zice Isaia: Cap. 10 Stih 22. "Si de va fi norodul meu Israel ca nisipul 
marii rama§ita, se va mantui". 

INTREBAREA A PATRA 

La multe locuri porunceste Moise zicand: Exod 13 Stih 9. "Si cuvintele 
acestea ale ie§irii Egiptului, sa le legati semn pe mainile voastre, §i sa fie 
neclatinat inaintea ochilor tai, §i aducerea aminte totdeauna de ie§irea 
Egiptului". a doua Lege Cap. 6 Stih 8. La fel porunceste Moise la multe locuri: 
ca sa se manance §apte zile in tot anul azima nedospita. Exod Cap. 12 Stih 19. 
"Acuma dara, daca au venit Hristos ca sa implineasca legea lui Moise": Cap. 32 
Stih 1 8 . Pentru ce voi cre§tinii nu paziti poruncile acestea cum pazim noi 
jidovii, pana in ziua de astazi, ca mancam la pastele noastre azima nedospita? 
Numerii Cap. 28 Stih 17. 

La fel scriem §i cuvintele ie§irii Egiptului pe pergament, §i le legam pe 
maini, §i pe capetele noastre, si la pragurile usilor noastre le punem, ca sa ne 

82 



aducem aminte totdeauna. Sa multumim lui Dumnezeu de facerea de bine, ca 
ne-au scos pe noi din robia Egiptului. 

RASPUNS 

De multe ori ti-am spus o Hahamule ca Slobozirea Egiptului, au inchipuit, 
slobozirea sufletelor din iad. Asculta ce graieste Duhul Sfant prin glasul lui 
Ieremia zicand: Cap. 31 Stih 31. "lata zile vin, zice Domnul, cand voi pune 
casei lui Israel legatura noua de pace nu dupa legatura care am facut cu parintii 
lor, in ziua in care i-am scos pe ei din pamantul Egiptului, ca n-au ramas ei 
intru asezamantul meu, ci alt asezamant de pace voi aseza cu dansii, dupa zilele 
acestea. Domnul mai zice: "da-voi legile mele in gandurile lor, si in inimile lor 
le voi scrie". 

Ai auzit hahamule ca zice ca va scrie legea lui Hristos in inima lor, cum si 
este scris, la tot crestinul in inima lui legea lui Hristos. 

Iar pentru voi jidovii, asculta ce zice Prorocul Ieremia, Cap. 17 Stih 1. 
"Pacatul lui Iudea scris este cu condei de fier, si cu unghie de diamant, sapat pe 
lespezile inimilor lor", si in zadar multumiti pentru iesirea Egiptului, ca ce folos 
ca ati scapat din robia lui Faraon, si ati intrat in mai mare robie, sub urgie 
dumnezeiasca vesnica. Macar ca voi nu cunoasteti, ca magarul nu cunoaste 
greutatea lui, asa si voi, nu cunoasteti, ca mai amara este robia aceasta de 
acuma. La robia Babilonului, la fel si la Egipt au fost Moise, si Aaron, si 
batranii care va mangaiau. Iar acuma in robia aceasta indelungata, sunteti 
risipiti, si nici un om luminat nu aveti, ci numai hahamii cei procleti care va 
inseala, inca nici ei nu vor sa se pocaiasca, nici pe norodul eel prost nu-1 lasa sa 
cunoasca adevarul, Matei Cap. 27 Stih 14. Ci le talcuiesc Sfanta Scriptura 
foarte paganeste. 

Cum si aici unde pomeneste Moise, ca sa fie iesirea Egiptului neuitata, zice 
in limba evreiasca (tat fat) talcuieste Ravi Solomon zicand: (tat) se intelege in 
limba arabeasca, doua, si (fat), se intelege in limba Vidarriului inca doua, deci 
doua cu doua fac patru si fac hahamii din piele de vitel un nod, scriind pe acea 
piele patru capete, de Scriptura cap al saselea de la a doua lege, de la stih al 
patrulea. Asculta Israile, pana la Stihal zecelea. Aceste stihuri, le scriu eu pe o 
bucata de piele de vitel: si de la Stih 1 3 si pana la Stih 22, de la capitolul al 11 
de la a doua lege, scrie pe alta piele de vitel de la iesire, de la inceputul 
capitolului al 1 3 pana la Stihal 11 si de la Stih al 1 1 pana la al 13 StihAceste 
patru randuri le scriu pe patru bucati de piele de vitel, si le pun intr-un nod de 
piele si cu curele, facut cu multe erezii, si le pun pe cap in toate zilele dimineata 
la spurcata rugaciunea lor: cum si mana cea stanga inca o leaga si de dansii se 
numeste (tafiliu). Si hahamii zic ca si Dumnezeu pune aceasta in Cap cand se 
roaga. Asa scrie la uratul lor Talmud, (la asezarea buruhas ius) Exod Cap. 33 
Stih 23. Si unde zice Dumnezeu catre Moise: dosul meu vei vedea: talcuieste 
un rabin al lor, si numele lui Ham Fiul lui Vizna, zicand ca nodul de tafilin au 
aratat Dumnezeu lui Moise, si au scornit hahamii, de fac un nod la curea care 
vine la ceafa, cu multe erezii, si ticalosii, de jidovii cei prosti platesc la Haham 
pentru nodurile acelea cand se rup. O blestematii de rabini, oare Moise in limba 
arabeasca, s-au tatareasca au grait? Moise limpede in limba evreiasca au grait, 

83 



ca (tat) in limba evreiasca va sa zica lut calcat, si tare uscat, care cu neputinta 
este al mai calca. Si aceasta zice Moise: sa fie neclatita intre ochii tai iesirea din 
Egipt: ca intre ochi sad creierii capului, si acolo este si toata mintea omului. Si 
zice Moise (tat fat), ca sa fie nelipsita din mintea omului iesirea din Egipt, nu 
de eel trupesc Egipt zice Moise, ci de slobozirea sufletelor din iad, care 
duhovniceste se numeste Egipt. Precum zice si Ieremia: Cap. 16 Stih 14. lata 
vin zile zice Domnul, ca nu veti mai grai zicand: Viu este Domnul, care au scos 
pe fiii lui Israel din pamantul Egiptului, ci veti zice, viu este Domnul care ne-au 
scos pe noi din intuneric. De la amiaza noapte, adica: din iad, si noi Crestinii, 
avem neclatit intre ochii nostri semnul cinstitului si sfantului mir. Cum zice 
Prorocul Iezechiel, Cap. 9 Stih 4. Si sfantul loan Bogoslov la Apocalipsis: Cap. 
27 Stih 13. "Celor ce au semnul peste fruntile lor, sa nu faceti nimica." Adica: 
de pravoslavnicii care au semnul sfantului mir, nu se vor putea atinge oastea lui 
Antihrist sa-i insele. Si cu mainile facem semnul cinstitei cruci. Cum si Preotii 
nostri leaga semnul cinstitei cruci pe maini, adica sfintele rucavite, care le pun 
la vremea sfintei Liturghii, pe care rucavite sunt semnele crucii. Pentru care 
semn zice Duhul Sfant prin glasul lui David: la Psalm 59 Stih 4. "Dat-ai semn 
celor ce se tem de tine, ca sa fuga de la fata arcului". Cum si Isaia zice, Cap. 1 1 
Stih 12. "Si va ridica semn intre neamuri". La fel si pentru azima zice Moise: 
Exodul Cap. 34 Stih 18. "Sapte zile sa mancati azima. Si iarasi: sapte zile sa 
paziti colibele" Numerii Cap. 29 Stih 12. Iar ei praznuiesc sarbatorile acestea 
cate opt zile, si daca intreaba cineva pe dansii, pentru ce praznuiti cate o zi mai 
mult? raspund ei si zic: Caci Moise zice: Numerii Cap. 28 Stih 17. §i in 15 zile 
in luna intai, (adica martie), sa se inceapa praznicul azimelor. La fel si 
praznicul colibelor, sa se inceapa in a 15-a zi a lunii a saptea, adica: a lui 
septembrie. Si cand au fost ei la Ierusalim, ce este mai sus decat tot pamantul, 
si au fost straja pusa in varful muntelui, si au vazut ei, in care minut s-au ivit 
lumina, si indata au aprins flacara, si s-au cunoscut in toata tara, ca s-au nascut 
lumina, si indata au inceput a numara zi intai. Iar acuma sunt ei in robia aceasta 
risipiti in toate tarile si nu cunosc in ce zi, s-au minut se iveste lumina, si pentru 
acea indoiala, fac cate o zi mai mult, la pasha, si la cuscile lor. Asa scrie la 
Talmud, la asezarea (baita). Iar eu am intrebat pe un rabin, Moise porunceste la 
multe locuri zicand: Leviticul 16 Stih 29. in zece zile a lunii a saptea, sa smeriti 
sufletele voastre, si eel ce nu va smeri pe sufletul sau, il va pierde pe el, Cap. 23 
Stih 27. Acuma dara pentru ce nu postiti doua zile ? Numerii Cap. 29 Stih 7. 
Pentru indoiala nasterii lunii, mai vartos ca este primejdie sufleteasca, ca ce va 
folosi omul, de au dobandit toata lumea macar, apoi s-au pierdut sufletul sau. 
Matei Cap. 16 Stih 22. Si mi-au raspuns rabinul: ca n-au vrut hahamii, sa 
ingreuieze pe norod, ca sa posteasca doua zile, una dupa alta. Eu i-am zis lui: 
mila voastra a rabinilor, ce aveti voi asupra norodului celui prost al jidovilor, 
este intocmai cu mila ce au avut Iuda vanzatorul asupra saracilor, loan Cap. 12 
Stih 4. cand au zis: "Mai bine sa se fi vandut mirul acela cu pret, de trei sute de 
dinari, si sa se fi impartit saracilor". Care aceste cuvinte n-au zis el doara ca-i 
era mila de saraci, ci le-au zis pentru ca era talhar, si purta langa dansul si 
punga. Asa sunteti si voi rabinii, la pastile voastre, si praznicul colibelor, 

84 



porunceste Moise ca sa se veseleasca la a doua Lege Cap. 16 Stih 14. Si 
talcuiesc trei rabini, cum am pomenit mai sus la capitolul eel dintai. Unul adica 
zice: "Cu carne grasa sa plinesti porunca lui Moise, cum si la Talmud, la 
asezarea (moied euton), la cap, intai, fila a noua, zice: (ain simha baloi ahila 
istia), adica: nu este veselie fara mancare, si fara bauturi bune". Iar al treilea 
rabin zice: "ca cu impreunarea trupeasca sa plineste legea lui Moise". Precum la 
capitolul eel dintai le-am pomenit numele lor. Psalm 15 Stih 1. Iar aici nu voi sa 
pomenesc numele lor prin buzele mele. 

Acum rabinii acestia de acum, ca sa iasa din indoiala, implinesc toate la 
praznicul pastilor, si la a colibelor, si se aduna rabinii, si hahamii, cu fariseii, si 
umbla pe la toti jidovii, si zic: (moldim lasimha harim ismanim lasusoin), 
adica:" vreme au dat Dumnezeu pentru veselie si bucurie", si bietii jidovi cei 
prosti, macar si capul de s-ar vinde, trebuie sa le umple pantecele lor, cu 
mancaruri si cu bauturi. Asa umbla ei de la o casa, la alta, pana se imbata, de isi 
ies din minte. Apoi se due pe la casele lor, de-si fac spurcatele impreunari, si 
pentru aceea praznuiesc cate o zi mai mult, la praznicele lor acestea. Iar la ziua 
aceea a zecea, in luna a saptea, care de dansii se numeste (im Chipir) cand 
negresit trebuie sa se posteasca dupa lege, precum si impreunarea este oprita, 
atunci nu fac o zi de post mai mult, pentru indoiala nasterii luminii, dupa cum 
fac la praznicele celelalte de veselie, ci prada pe bietii jidovi cei prosti, cu alt 
mestesug, zicandu-le hahamii: pentru ca nu v-am ingreuiat pe voi, ca sa postiti 
doua zile, pentru indoiala nasterii luminii, pentru aceea sunteti datori sa dati 
milostenie, care de dansii se numeste (pidin), adica: rascumparare, si se pun 
rabinii, fariseii, si dascalii, si eel mai marele din hevra, care se zice (gavai) si 
multi saraci se pun la usa capistii lor, fiecare cu discul, si nu lasa pe bietii jidovi 
sa intre inauntru, pana nu plateste fiecaruia din cei de la usa, care ei o cer 
milostenia aceasta, ca o mare datorie, cu mari galcevuri. 

Cine din crestini va voi sa vaza aceasta ratacire jidoveasca, cand va fi 
lumina lui septembrie de noua zile, atunci la vremea de vecernie, sa mearga la 
usa capistii lor, si va vedea insusi cum sed rabinii, si ceilalti care am zis mai 
sus, cu discurile, si cu clondirele de rachiu, si de vin, si cu turta dulce: plini de 
betie. Si cum vin ticalosii jidovi cu luminari mari de ceara, si cum nu-i lasa sa 
intre, pana nu impaca pe toti. Cu atatea galcevuri, si dupa ce astupa jidovul 
ochii rabinilor cu argint, atunci il duce inauntru, si se pune bietul jidov cu fata 
in jos, si hahamul cu o curea groasa il bate peste spinare, patruzeci fara una, 
pentru gresealele cele de peste an. §i apoi se scoala de la pamant si-1 mangaie 
rabinul, si-i da un pahar de vin, sau de rachiu, si turta dulce, si zic: "sa dea 
Dumnezeu la noi an dulce, iar la crestin an amar". Apoi se due pe la casele lor 
si mananca fiecare cate o capatana de miel, zicand: "in anul acesta noi sa ne 
facem la cap, iar crestinii la coada", insa nu este asa, ca Moise au blestemat pe 
neamul jidovesc, zicand: a doua Lege Cap. 28 Stih 44. Ca cei nemernici, adica: 
noi crestinii, ce mai inainte am fost printre dansii, se vor face la cap, cum s-au 
si implinit, ca am primit pe Hristos. Iar uratii de Dumnezeu jidovi, ca au 
rastignit pe Domnul maririi, s-au facut la coada: pana in ziua de astazi. Si 
pentru aceea mananca ei capatana aceea precum am zis. O, nebunilor jidovi, 

85 



macar de veti manca §i capatana de caine, tot la coada veti fi pana in sfar§itul 
lumii. Caci insu§i Hristos: zice: Stih 45. "Si vor veni peste tine toate blestemele 
acestea, §i vor fi intra tine, §i intra semintia ta spre semn, §i spre minune, pana 
in veci" Stih 46. Iar dupa ce gusta ei toti, din capatana aceea, incep a manca, §i 
a bea, pana nu mai pot. Apoi se due la capifjte, plini de mancare, sj ametiti mai 
toti de betie, de se face in §coala lor, o putoare nesuferita, §i atunci se suie 
rabinul pe amvon ce-1 au ei in mijlocul capi§tii, si da poranca sa ceara 
iertaciune, unul de la altul, de greselile ce s-au facut. 

In care vreme cerandu-fji ei iertaciune, dupa mania lor ce o au, care se 
asemaneaza maniei sarpelui, se intampla de multe ori, de se §i bat acolo, ca 
stomacurile lor fiind pline de betie, §i aducandu-§i aminte de strambatatea ce au 
facut peste an aproapelui sau, se bat foarte rau. Asa am vazut de multe ori, ca 
din iertaciunea aceea, ajung la ciomag, si alearga si pe la judecatori, dupa aceea 
sed in sinagoga desculti, douazeci si patra de ceasuri, plangand ca sa vina 
Mesia, si postesc, nici mancand, nici band nimica, dupa ce trece ziua aceea, si 
vor sa se duca fiecare la casa sa, incep a-si cauta papucii, si lumanarile ce au 
mai ramas, ca toata ziua aceea se numeste de dansji Sambata a sambetelor, 
Leviticul 27 Stih 31. Ci un crestin umbla la lumanari toata ziua cu plata, iar 
seara dupa ce isi sfarsesc slujba, se grabesc fiecare la mancare, si incep a lua 
lumanarile, §i incaltamintele unul altuia, §i iara§i incep a se galcevi, si de multe 
ori i§i dau si palme, iar dupa ce se due fiecare la casa sa, nu mananca pana nu 
insemneaza locul unde este sa faca cu§ca. Caci patru zile sunt de la ziua aceea, 
pana la ziua praznicului colibelor, apoi intr-aceaste patra zile, rabinii, Fariseii, 
§i Dascalii lor, §i ceilalti jidovi, i§i implinesc deplin curviile, §i faradelegile lor. 
Caci zic rabinii ca Dumnezeu nu scrie in catastiful lui pacatele ce se fac in 
aceste patra zile. Acestea sunt acele prea framoase obiceiuri ale jidovilor. Cum 
au zis Dumnezeu mai inainte, prin glasul Prorocului Iezechiel Cap. 20 Stih 25. 
"§i eu am dat lor poranci nu bune, §i dreptatii intra care nu vor trai (la viata 
vesnica), si voi pangari pe ei intra obiceiurile lor", cum am talcuit stihul acesta 
si mai sus, la Cap.al doilea. Ca de ar vrea omul ca sa scrie cu de-amaruntul 
toate obiceiurile lor cele spurcate, multa vreme §i multa hartie §i cerneala ar 
trebui. 

Sa ma credeti iubitorilor pravoslavnici, ca mai multe lacrimi decat cerneala 
este in scrisoarea aceasta, ca aducandu-mi aminte de neamul meu, de parintii 
mei cei trupe§ti, de mosii, de stramo^ii, de frati, §i de feciori, ca sunt salasluiti 
in iad, §i mai vartos eu insumi ma cutremur, intra toate madularele mele. Daniil 
Cap. 4 Stih 30. Aducandu-mi aminte, ca pana la varsta de treizeci §i opt de ani 
am fost intra aceasta pangarita ratacire, §i inima mea au fost acoperita cu 
acoperamantul lui Moise: Cartea 3 Stih 15. §i am invatat pe dan§ii impotriva 
legii lui Hristos: pentru care oare sunt vrednic acum §i a ma numi crestin? Exod 
Cap. 34 Stih 33. Dara nu ma deznadajduiesc, ca mare este mila lui Dumnezeu. 
Corinteni Cap. 5 Stih 9. Doara se va implini §i la mine nevrednicul cuvantul 
Prorocului ce zice: "curand te vei zidi de unde te-ai surpat". Isaia Cap. 49 Stih 
17. Caci mai inainte am invatat pe neamul jidovesc impotriva credintei celei 
sfinte §i luminate a lui Hristos Mantuitorul. Iar acuma prin mare milostivirea 

86 



lui, pe multi i-am adus catre credinta cea adevarata, si de-a pururea ma silesc, si 
ma voi sili, pana la rasuflarea mea cea mai de pe urma, a intoarce pe jidovi 
catre Hristos: nu cu sila, ca n-am nici o putere, nici prin alt vreun mestesug, ci 
numai cu ajutorul Mantuitorului meu Iisus Hristos, si cu putina invatatura, ce 
mi-au daruit-o, cu a carui ajutor am invatat. 

lata pana aici am dat raspuns la patru intrebari, si de aici inainte voi da 
raspuns si la celelalte intrebari. 

Si se vor astupa gurile celor ce graiesc nedreptate. Amin. Psalm 62.Stih 10. 

INTREBAREA A CINCEA 

Moise porunceste la cartea a treia a lui ce se numeste PreotiaCap. 19 Stih 
27: "Barbile voastre sa nu radeti, nici zulufii". La fel si la a patra carte a lui ce 
se numeste Numerii, Cap. 15 Stih 38. porunceste Moise ca sa faceti sangeafuri 
pe patru margini ale hainelor voastre si sa puneti impletitura vanata. A doua 
Lege Cap. 22 Stih 12. Acuma ne intreaba jidovii si zic: daca Hristos al vostru 
au venit ca sa implineasca legea lui Moise, pentru ce voi crestinii nu impliniti 
poruncile acestea, ci va radeti barbile, nici nu purtati haine cu sangeafuri? 

RASPUNS 

Scopul lui Moise cu poruncile acestea, au fost ca sa se cunoasca 
despartirea intre jidovi, si intre inchinatorii de idoli, Preoti Cap. 19 Stih 19. 
Cum si la alt loc porunceste Moise, ca sa nu poarte jidovii haine tesute din lana 
amestecata cu in. in a doua Lege Cap. 22 Stih 1 1 . Caci paganii asa purtau pe 
atunci, si au vrut Moise ca jidovii sa se deosebeasca de dansii, si cu portul, si cu 
obiceiurile. Iar de cand au venit Hristos Mantuitorul, au cazut idolii, nici 
inchinatori de idoli nu se prea afla. Pentru aceea nu trebuie sa lasam barbile, 
sau sa purtam hainele acestea cu patru aripi, care de voi se numesc arva 
camfons. 

Si mai vartos zice Isaia Cap. 61 Stih 9. pentru noi crestinii: "Si se va 
cunoaste intru neamuri samanta lor, oricine va vedea pe ei, va cunoaste ca 
samanta blagoslovita de Dumnezeu este". Si cu adevarat pravoslavnicii se 
cunosc in toata lumea, ca avem semnul lui Hristos peste noi, adica: semnul 
cinstitei Cruci, precum tot Isaia zice: Cap. 58 Stih 13. "Si va fi Domnul in 
nume, si in semn vesnic, si nu va lipsi". Asa nici jidovii nu este trebuinta ca sa 
mai poarte barbile, si perciunii: ca au si ei semnul care le-au dat Moise, si 
oricine vede pe dansii cunoaste ca samanta urata de Dumnezeu este, cum au zis 
Moise la a doua Lege Cap. 28 Stih 46. "Si va fi blestemele acestea intru tine 
spre semn, si spre minune, si in semintia ta pana in veci". Si cu adevarat de 
mirat este, ca nu vezi un jidov curat, cum zice Isaia Cap. 64 Stih 5. Toti ca 
necuratii ne-am facut, cum am pomenit mai sus, la capitolul eel dintai, la a doua 
Lege Cap. 28 Stih 27 si 35. Unii dintr-ansii au chelbe in cap, altii sunt raiosi la 
sazut, altii sunt leprosi la pulpe, si la genunchi, unii sunt pestriti peste tot trupul, 
si mai vartos pe obraze, ca sa vada si sa cunoasca toti crestinii ca jidovii sunt 
samanta cea blestemata, iar peste toate blestemele acestea, mai au unul de 
obste, ca sunt toti fluturatici, sa fie jidovul imbracat cu orice fel de straie, 
nemteste, sau turceste, sau in orice chip, trebuie sa se cunoasca ca este jidov, 

87 



mai vartos din putoarea ce au. Aratat am facut ca in zadar poarta jidovii barbile, 
ca §i fara de barba se cunosc ca sunt samanta cea blestemata. Cum zice Isaia 
Cap. 3 Stih 9. "Ru§inea fetii lor au marturisit, §i pacatul lor ca al Sodomului le- 
au vestit". Caci s-au implinit asupra lor blestemul lui Moise ca sunt toti galbeni 
la fetele lor, a doua Lege, Cap. 28 Stih 22. Bine fac unii imparati, ca iau de la 
dan§ii bir, pentru barba, §i pentru perciuni. Cum §i la Marea Rusie, §i la multe 
tari platesc dajdie la stapanitorul locului, pentru perciuni, si pentru barbi, si 
pentru lumanarile ce aprind vineri seara spre sambata, si pentru alte multe 
obiceiuri ale lor. La fel pentru haina cea cu patru aripi zice Moise ca sa 
vopseasca aripile acelea vanat. Scrie la Talmud (la hailic) ca in Marea Neagra 
ar fi un fel de peste, ce se numeste haluzon, si sangele pestelui acestuia este 
vanat, §i cu sangele acela ar fi vopsit impletitura aceea . Iar la Talmud la 
asezarea (sanadrin), scrie ca de cand au ars romanii biserica Ierusalimului, de 
atunci nu se mai afla pe§tele acela haluzon nicaieri . Aratat este ca de la 
rastignirea lui Hristos, nu mai voie§te Dumnezeu, sa poarte cineva nodurile 
acestea, sau haina aceea cu patru aripi . Hahamii lor poarta pana in ziua de 
astazi nodurile ce se numesc de dansji (tafilin) §i hainele acestea ce se numesc 
de dan§ii (arba canfons). Adevarat au grait Mantuitorul Hristos pentru dansii: 
Matei Cap. 23. Stih 5. "Toate faptele lor le fac ca sa se arate oamenilor, ca 
largesc advarile, adica nodurile acelea, §i i§i largesc marginile hainelor lor spre 
mandrie §i fala de§arta. 

INTREBAREA A SASEA 

Moise porunce§te, ca sa nu mancam nici peste care n-are solzi, nici carne 
de pore, nici de iepure, §i altele. Preotia Cap. 1 1 Stih 6. Pentru ce mancati voi 
crestinii tot felul de carnuri, si de pore, si de iepure, si de alte dobitoace, si de 
pe§te fara solzi ca Hristos al vostru, n-au venit sa strice legea. 

Va da voie Iisus Hristos la toate acestea sau voi nu ascultati de poruncile 
sale §i nu va pasa de ele? 

RASPUNS 

Aceste feluri de carnuri, de au oprit Moise atunci pe jidovi a nu manca, au 
fost pentru departarea, de inchinaciunea idoleasca, ca neamul jidovesc, s-au fost 
deprins la Egipt ca sa manance jertfe idolesti, cum au si plans ei, cand erau in 
pustie zicand: "Ne-am adus aminte de pe§tele ce am mancat la Egipt in dar". 
Numeri Cap. 1 1 Stih 7. Si cine le-au dat lor acolo in dar ceva? Inca mai vartos 
ei au lucrat egiptenilor, iar egiptenii aduceau jertfe la idolii lor, peste de eel care 
solzi nu are §i silea pe jidovi ca sa manance din jertfele lor. Precum §i Antioh 
au silit pe cei §apte Maccavei, Cap. 6 Stih 18, sa manance carne de pore, jertfa 
idoleasca. Si dupa ce au scos pre jidovi Moise din Egipt, ca sa-i duca la 
pamantul fagaduintei, unde au locuit §apte fel de idolatri: Amorei, Heteni, 
Ferezei, Geveseni, Eivei, Evusei f?i Bananei, cei care erau acolo unii jertfeau 
porcii la idolii lor, a doua Lege Cap. 60 Stihl. Cum zice §i Isaia pentru voi 
jidovii, care mai pe urma s-au inchinat la idoli Cap. 66 Stih 17. "Cei ce mancati 
carne de pore, jertfa idoleasca." La fel altii dintr-acestea §apte limbi, au adus 
jertfa la idolii sai, iepuri, altii peste de eel fara de solzi §i de alte multe au jertfit 



ei, Moise au vazut, ca neamul jidovesc este lacom cu pantecele, dupa cum 
plangea in pustie, Exod Cap. 6 Stih 13. zicand: "Bine au fost noua cand am stat 
langa caldarile cele cu carne", §i pentru aceea au oprit lor Moise, ca nicidecum 
sa nu manance, din felurile acestea care se aduceau jertfa idolilor. Macar §i 
daca s-au jertfit la idoli, porcul, sau iepurele, ca de felul lui se jertfeste. Pentru 
aceea zice Moise sa nu mancati, ca de ar fi oprit Moise jidovilor numai din cele 
ce jertfea, iar din celelalte care nu se jertfea ar fi slobozit, lesne ar fi cazut 
jidovii la inchinarea idolilor, si pentru aceia au departat Moise pe dan§ii, ca tot 
omul cand isi face lui casa, face si un gard imprejurul casei, ca nu viind 
dobitoacele sa se reazime de peretele casei, §i sa strice. A§a §i Moise, ca un 
gard au facut de au oprit, ca nicidecum sa nu manance, din felul acesta, din care 
se aducea jertfa la idoli. Si cu toate acestea, neamul jidovesc, mai pe urma s-au 
inchinat la idoli, macar ca au oprit Moise, cu atata tarie. §i de voie§ti marturii, 
cum ca Moise pentru jertfa idoleasca, opre^te jidovilor mancarile acestea: poti 
de aici sa cunosti, Exod Cap. 16 Stih 3. Caci ei au plans, si au cartit asupra lui 
Moise, si pentru ceapa, si pentru alte legume, si pentru painea ce au mancat ei 
in pamantul Egiptului, si Moise nu opreste lor painea, sau legumele, ca de 
aceasta nu s-au jertfit idolilor, ci numai carnurile le opre§te Moise. 

Aratat este ca pentru jertfa idoleasca au fost oprit jidovilor carnurile de 
acest fel. 

Iar acuma de cand au venit pe pamant Hristos Mantuitorul, nu se mai afla 
idoli, nici inchinatori de idoli, in portile crestinesti, ca nu pot idolii sa rabde, 
infricosatul semnul cinstitei cruci. Si pentru aceea slobod este noua Cre§tinilor, 
sa mancam carnurile acestea, mai vartos ca la Talmud la a§ezarea (crisis) scrie 
pentru ce se nume§te porcul in limba evreiasca (hazir) care cuvant va sa zica 
intoarcere, ca atunci cand va veni Mesia, atunci se va intoarce porcul §i va fi 
slobod la jidovi spre mancare. Acum dara Mesia al nostra eel adevarat Iisus 
Hristos au venit: de o mie opt sute, §i trei ani, §i suntem slobozi sa mancam 
carnurile acelea, care au fost oprite mai inainte de Moise. Aicea nu ma lasa 
inima a trece cu vederea, §i a nu scrie cum in§eala rabinii pe bietii jidovii cei 
proijti, ca nu-i lasa sa manance moran, nici somn, nici alt fel de peste care n-are 
solzi. Si ca este un fel de pe§te care se cheama lacherda, §i zic ca este foarte iute 
§i manios, care cand se prinde in mreaja, de manie isi leapada solzii, §i aceasta 
este o minune foarte mare, ca am intrebat pe multi negustori cre^tini, care prind 
acest fel de pe§te, si mi-au spus, ca nicidecum nu este a§a, nici un solz macar nu 
se gaseste in mreaja, si mai vartos ca de acest fel de peste de multe ori prind, cu 
mainile, atata de bland, si prost este. Ci ca rabinii, §i toti jidovii, au patima 
lacomiei pantecelui §i pe§tele acela este gras, au aflat aceasta mijlocire ca sa-1 
poata manca. Precum §i cu multe alte minciuni in§eala rabinii pe jidovi. 

La fel cand se imbolnaveste vreun jidov, dau banii hahamului, §i merge 
hahamul la capistea lor, §i deschide sicriul legii, intra care sunt cinci carti ale 
lui Moise, scrise pe piele de vitel, §i cite§te hahamul de 12 ori Psalmul 19. 
Auzi-te Domnul. Si atunci pune alt nume la bolnav, dupa sfintii din legea 
veche, §i citesc o rugaciune §i zic: "Doamne Dumnezeul lui Abraham, Isac, 
Iacob, de ai hotarat ca sa moara Leibu, sau Zanviil, sau cum 1-ar fi chemat, sa 



moara. Dara bolnavul acesta, nu se mai cheama cu acel nume, ci Moise, sau cu 
alt nume cu care i-ar fi numit", a§a in^eala rabinii pe Dumnezeu, §i pe ticalosii 
jidovii cei pro§ti, §i de se scoala acel bolnav, ei zic: ca ragaciunea hahamului au 
ajutat, iar de moare jidovul acela, zic hahamii, ca n-au avut mai multe zile, si 
pentru aceea au murit. Si aduc marturii de la Talmud unde povesteste, ca odata 
au poruncit Dumnezeu, la ingerul eel ce este randuit peste sufletele oamenilor, 
(ca ei nu cred ca arhanghelul Mihail ia sufletele oamenilor, ci alt inger 
nemilostiv, §i adevarat, ca de la dan§ii ia sufletele ingerul eel nemilostiv, 
satana), si scrie ca 1-au trimis Dumnezeu pe acel inger nemilostiv ca sa aduca 
un suflet, de la muierea ce se cheama cu numele Mariam, §i n-au inteles ingerul 
bine, si s-au dus de au luat sufletul de la alta muiere cu numele Miriam. Si au 
zis Dumnezeu catre inger, eu n-am poruncit, ca sa omori pe aceasta, ci pe 
(cutare) Mariam am zis tie. Atunci au zis ingerul, voi duce dara inapoi, §i voi 
aduce pe cealalta, §i au zis Dumnezeu: lasa acum, §i altele. Cu acel Talmud se 
indrepteaza, uratii de Dumnezeu rabini, dar cand i se sfar§esc omului zilele, nici 
Dumnezeu nu mai poate darui. 

Aceasta este cea prea de§arta credinta a jidovilor, §i inca multe mai sunt 
ratacirile lor, cu care se in§eala, dar n-am vrut sa-mi petrec vremea cu dansele, 
mai vartos se cade a cruta cititorul, de acum sa auzim §i cealalta intrebare. 

INTREBAREA A SAPTEA 

Moise porunceste la a doua Lege Cap. 52 Stih 10, ca sa nu are boul cu 
asinul impreuna, pentru ce la voi cre§tinii, multi injuga boi, impreuna cu cai §i 
strica porunca lui Moise, caci Hristos al vostru nu vrea sa strice macar o iota 
din lege. 

RASPUNS 

De multe ori ti-am spus tie Hahamule, ca David zice: Psalm 61 Stih 11. "O 
data au grait Dumnezeu, doua acestea am auzit". Adica: fireste se graie^te 
Sfanta Scriptura, iar duhovniceste se intelege. A§a §i Moise cu inchipuirea au 
grait: boul este dobitoc curat, inchipuieste pe crestin, ca noi crestinii suntem 
curati, iar asinul este dobitoc necurat, §i insemneaza pe jidovi ca sunt necurati. 
Cum zice §i Isaia Cap. 64 Stih 5. Toti, noi ca nifjte necurati ne-am facut. Cum §i 
Ieremia mai lamurit zice la Cap. 5 Stih 8. pentru voi jidovii: "cai nebuni spre 
partea femeiasca." Si Moise opreste pe crestin sa nu cumva sa aiba amestecare 
cu asinii, cu jidovii, pentru ca voi jidovii sunteti adunarea satanii. Apocalipsis: 
Cap. 2 Stih 9. Cum §i Mantuitorul nostra Iisus Hristos zice catre voi: loan Cap. 
8 Stih 44. "Voi de la tatal vostru de la satana sunteti, sj lucrurile lui faceti, el era 
ucigas-iul de oameni din inceput, asa sunteti si voi pangariti din inceput, in 
sangele omenesc: care il varsati pana in ziua de astazi". Cum zice Dumnezeu 
prin Isaia Cap. 30 Stih 15. "Mainile voastre pline sunt de sangiuiri", nu zice de 
sange: ci de sangiuiri multe, ca au vazut Prorocul, eel cu Duh mare Isaia, ca 
jidovii vor fi uciga§i de oameni, pana in sfarsitul lumii. Si pentru aceea ii 
numeste pe dan^ii sfantul loan adunarea satanii zicand: Apocalipsis Cap 3 Stih 
9. lata dau din adunarea satanii, cei ce zic a fi, jidovi, ci nu sunt §i barfesc. Si 
Dumnezeu zice catre Ieremia de trei ori: Cap. 60 Stih 15. "§i tu nu te ruga 

90 



pentru norodul acesta, ca nu te voi asculta", Cap. 1 Stih 14. §i cu adevarat pana 
in sfarsitul lumii nu se va mantui neamul acesta, din care s-au tras Iuda 
vanzatoral. Cum plange Ieremia pentru dansii zicand: Cap. 8 Stih 20. "Trecut- 
au vara, trecut-au si secera, si noi nu ne-am mantuit". Caci toate zilele de la 
Hristos pana la sfarsitul lumii, se numeste vara. Cum am aratat de cateva ori, de 
la Prorocul Malahie Cap. 3 Stih 16, care zice: "Si celor ce se tem de numele 
meu, va rasari lor soarele dreptatii, adica Hristos", 

Si aceasta zice Ieremia pentru dansii, trecut-au vara, adica: au trecut toata 
vremea Mantuirii, de la nasterea lui Hristos, pana la sfarsitul lumii. Caci mai 
inainte de venirea lui Hristos: iarna s-au numit cum am pomenit mai sus de la 
Solomon zicand: la Cantari Cap. 2 Stih 11. Iarna au trecut, adica: umbra legii, 
ce este asemenea iernii, si florile s-au ivit, in pamantul nostru, Hristos cu 
Apostolii, si glas de porumbita adica: Duhul Sfant, in chip de porumbita s-au 
auzit in pamantul nostru peste Iordan zicand: "Acesta este Fiul meu eel iubit, 
intra care bine am voit" Matei Cap. 3 Stih 16. Cum zice David: "Glasul 
Domnului peste ape multe". Psalm 28Stih 3. Cum si fiul sau Solomon zice: la 
Cantari Cap. 8 Stih 60. "Apa multa nu va putea stinge dragostea". Zice si 
Ieremia: Cap. 10 Stih 16, " Cel ce locuieste peste ape multe" Aratat este ca 
legea cea veche s-au numit iarna. Cum si Hristos zice catre ucenicii sai: 
"Rugati-va ca sa nu va apuce sfarsitul vietii voastre nici iarna, nici sambata". 
Matei Cap. 24 Stih 20. Si vara aceasta au trecut, zice Prorocul, jidovii nu s-au 
pocait, si secera au trecut, adica: venirea Domnului nostra Iisus Hristos: cand 
vor secera oamenii ce au semanat vara, de la rastignirea lui Hristos, pana la a 
doua venire: au vreme oamenii sa semene pocainta faptele cele bune. Cum zice 
David: la Psalm 125 Stih 6. "Cei ce seamana cu lacrimi (adica: cu pocainta), cu 
bucurie vor secera, vor lua plata buna pentru ostenelile lor, la imparatia 
cerurilor". Iar voi jidovii nicidecum nu va veti mantui. Si pentru aceea zice 
Prorocul la alt loc: "Si voi imbata pe ei ca sa ameteasca, si sa doarma somn 
vesnic, si nu se vor scula" zice Domnul. Ieremia Cap. 51 Stih 39. Aratat zice 
Prorocul ca voi jidovii nicidecum nu aveti nadejde de mantuire. Caci mai 
necredinciosi sunteti si decat diavolul, ca diavolul au marturisit ca Iisus Hristos 
este Fiul lui Dumnezeu, ca au zis: "Eu trei am arancat in cuptor si acum vad 
patru, si chipul celui de al patralea: este asemenea Fiului lui Dumnezeu", Daniil 
Cap. 3 Stih 25. §i voi jidovii nu va rusinati hulind. Samariteanca muiere fund, 
au marturisit ca Iisus este Mesia eel adevarat, ca zice: "Doar acesta este Mesia" 
loan Cap. 4 Stih 29. Si voi jidovii huliti. Pentru aceea se cade ca tot crestinul sa 
urasca pe neamul acesta de la inima, intra adevar zic ca eu insumi sunt 
vrajmasul trapului meu, aducandu-mi aminte ca este plamadit din samanta cea 
rea. De care pomeneste Isaia zicand: Cap. 1 Stih 4. Samanta rea, fiii faradelegii, 
parasit-au pe Domnul, (pe Tatal): si au maniat pe eel sfant al lui Israel, pe Iisus 
Hristos, care sfantul lui Israel se numeste, 1-au maniat jidovii. 

Cum plange Ieremia zicand: Cap. 2 Stih 1. "Si nu si-au adus aminte de 
asternutul picioarelor lui in ziua maniei". Zice si Isaia Cap. 13 Stih 9. "Ziua 
Domnului vine cu maine", si iarasi adica: precum zice si Naum Cap. 1 Stih 6. 
"Cine va sta inaintea maniei urgiei Domnului, care manie va arde ca focul." 

91 



§i de voie§ti marturie, cum ca Hristos Sfantul lui Israel se numeste. Asculta 
ce zice Isaia pentru inaltarea Domnului, Cap. 5 Stih 16. „§i s-au inaltat Domnul 
Savaot intra judecata, §i Dumnezeul eel sfant intra dreptate", §i iarasi: "Ca 
legea Domnului Savaot, au parasit pe ei. Si cuvantul Sfantului Israel au 
maniat." Isaia Cap. 10 Stih 21. Si iarasi. "In ziua aceea vor nadajdui spre 
Dumnezeul eel sfant al lui Israel". Isaia Cap. 30 Stih 15. §i iarasi: "asa zice 
Domnul eel sfant al lui Israel". Isaia Cap. 25 Stih 6. Si iara§i: "Limba care nu 
s-itie pe tine te va chema, s-ii neam care nu te-au cunoscut, catre tine va alerga, 
pentru Domnul Dumnezeul tau, §i pentru eel sfant al lui Israel". Zice si David: 
Psalm 25 Stih 46. "§i au ispitit pe Dumnezeu, §i pe eel sfant al lui Israel 1-au 
intaratat". Iar prin multe marturii am aratat, ca nu se cade crestinului 
pravoslavnic, sa aiba amestecare cu jidovii, ca ce impreunare are lumina cu 
intunericul. 

lata cu ajutorul lui Hristos, am dat raspuns pentru intrebarile cele sapte, in 
Hristos Iisus, Domnul nostra caraia se cuvine toata slava, cinstea §i 
inchinaciunea, dimpreuna cu Parintele sau eel fara de inceput, si cu prea Sfantul 
si bunul, si de viata facatoral lui Duh, acum, si purarea, si in vecii vecilor, 
Amin. 

Multumesc prea vesnicului, si prea puternicului Hristos Dumnezeu, carele 
din bunavointa sa, m-au invrednicit dupa inceput, de am ajuns sfar§itul acestei 
carticele foarte folositoare. Si nadajduit sunt, ca oricine in cartea aceasta va citi 
pe mine nevrednicul la rugaciunile sale ma va pomeni. Macar ca degetele mele 
in pamant vor putrezi, insa nadajduiesc, ca prin rugaciunile cititoralui, iertare 
voi dobandi pentru pacatele mele cele multe, si odihna cea ve§nica sa 
invredniceasca sufletul meu a dobandi, impreuna cu toti cei ce au placut lui 
Dumnezeu. Amin. 

Macar ca in capul earth scris este pentru mine, Psalm 39 Stih 11, inca ma 
indeamna inima, ca sa scriu §i aici, numele meu, prin stihuri poetice. 
Nu este cu putinta cineva sa se mantuiasca, 
Evreu fiind sau alta credinta ereticeasca. 
O, Doamne, cine se va mantui, 
Fara numai crestinul pravoslavnic de se va pocai. 
Inimile, sufletele noastre sa ne smerim foarte, 
Totdeauna sa ne aducem aminte de moarte. 
Ma rog Doamne ca iertare de pacate sa mi se daraiasca, 
Orbirea §i ratacirea cea de mai inainte sa nu se mai pomeneasca. 
Nu sunt inca cu totul acum negresit, 
A ca§tiga indreptare desavarsit. 
Ci Hristos Fiul lui Dumnezeu m-au primit, 
Dupa ce ratacirea cea jidoveasca am parasit. Amin. 
Sfar§it §i lui Dumnezeu slava, 
Lauda, 

Dimitrie Antonovici Prabariu 



92 



Fratilor cre§tini 

Acum dupa ce cunoasteti din gura lui Neofit — fostul popa jidovesc cine 
sunt ovreii, cred ca este neaparat nevoie sa va completez cunostintele voastre §i 
cu alte lucruri inventate de jidani pentru a distruge legea cre§tineasca §i 
popoarele crestine: 

In primul rand trebuie sa §tie fiecare roman ca sectele religioase oricum s- 
ar numi, sunt de provenienta iudaica §i au fost create, incurajate §i sprijinite de 
jidovi, cu scopul de a slabi credinta stramo§easca, legea noastra care, numai 
multumita ei, am putut sa ne pastram neamul nostru aproape 2000 de ani, cu 
toata vitregia vremurilor §i navalirilor vijelioase a tot felul de barbari. De altfel, 
sfintii Parinti ai bisericii creatine, cunoscand pe jidovi in faptele lor, au avut 
grija sa ne fereasca de ei, lasand, in Sinodul al 6-lea, prin canonul 11, dogma 
aceasta: 

"Nu este ingaduit nici unui crestin sa lege prietesug cu jidovii, nici sa 
gazduiasca in casa lor, nici sa ospateze la masa lor, nici doctorii sa cheme, nici 
doctoriile lor sa primeasca; iar la bai cu ei nicidecum sa nu se scalde. Cel ce va 
face una ca aceasta, de este cleric se va caterisi, iar de este mirean se va 
afurisi." 

Aceasta dogma cati din preotii nostri o cunosc §i cati din mireni au auzit-o 
vreodata? Pot raspunde: aproape nici unul! Fiecare i§i inchipuie ca daca este 
crestin, trebuie sa rabzi si sa imbrati§ezi toate bestiile cu chip de om si sa induri 
situatia oricare ti s-ar crea, ca nu cumva sa manii pe Dumnezeu! Cand orice 
crestin stie, ca atunci cand Mantuitorul a vazut ca jidanii transformasera in balci 
intrarea in templu, a pus mana pe bici §i rasturnandu-le tarabele §i lovindu-i i-a 
luat la goana strigandu-le: "Fugiti blestematilor! Scris este, casa tatalui meu 
casa de rugaciuni este, iar voi ati facut-o pe§tera talhariilor voastre!" §i noi, in 
tara noastra, huliti, furati si adu§i ca niste dobitoace necuvantatoare! Se poate o 
mai mare ru§ine §i ocara ca aceasta? 

O alta opera a satanicilor jidovi este infiintarea Francmasoneriei sau mai pe 
scurt Masoneria. "Si aceasta este tot o secta, dar o secta de lux, nu pentru 
"prostime"! In Masonerie nu intra decat oamenii cu trecere, boierii cum i-am 
putea numi pe boieriti, tot unul si unul, oameni cu autoritate. 

Ajutati de jidovi cu bani din plin §i sprijiniti de presa lor, masonii sunt atat 
de periculo§i pentru neamul din care fac parte, incat nici ciuma, nici holera, nici 
oricare alta urgie dumnezeiasca, nu este atat de grozava §i de primejdioasa ca 
aceasta secta care lucreaza din umbra, din intuneric, de cele mai multe ori fara 
sa-i banuiesti. Ei sunt cozile de topor ale neamului ce-1 reprezinta, slugile 
platite de jidovi, uneltele oarbe ale lor. Dumnezeul lor este satana §i banul §i 
sunt dusmani de moarte ai cre^tinismului. Fara sprijinul Francmasoneriei jidanii 
inca nu ar fi reusit sa puna stapanire pe bogatiile intregii noastre tari, §i romanul 
la el acasa, in tara lui n-ar fi ajuns strain §i sluga. Pentru ca marele public sa 
cunoasca alaturi de sufletul jidovesc atat de bine zugravit de Neofit §i sufletul 
masonilor, va reproduc cateva crampeie din "Imnul lui Satan", compus de 



93 



ilustrul francmason in gradul 33, G. 1 Carduci, 1835-1907, poet italian §i care 
era socotit ca un "mare educator ai generatiilor tinere": 

"Spre tine, Print urias al fiintei, al materiei si al spiritului, spre tine gandire 
si tel"... "se'nalta versul meu indraznet; §i te chem, o Satan, rege al ospatului! 
Fugiti de la mine cadelnite, popi §i rugi mormaite"!... "Uitati-va cum roade 
rugina sabia mistica a lui Mihail, si priviti-va Arhanghelul jumulit cum se 
rostogole§te in gol..." "Tu, o, Satan e§ti acela care rasufli prin viersul meu, cand 
el iese din pieptul meu dispretuitor al Dumnezeului vladicilor..." "Ce ne pasa 
noua de neputincioasa manie a nazariteanului Isus, cu cinele lui scarboase..." 
"Satan a invins pe Dumnezeu! Frumos si infricosator el se dezlantuie, ocoleste 
pamantul..." "Iata-1, o, popoare, iata pe Satan eel mare..." "Te salut o, Satan, o, 
putere razbunatoare a ratiunii! Inalta-se spre tine, sfmte, prinosurile §i 
rugaciunile noastre..." 

Dupa cum se vede, pentru francmasoni cre§tinismul este numai o masca, 
spre a nu putea fi dati in vileag si ocoliti. 

Alti masoni celebri ca Lafargue zice: "Razboi lui Dumnezeu, ura lui 
Dumnezeu!"; M. Aulard, profesor la Sorbona zice si el: "Distrugerea Bisericii 
crestine este indispensabila", etc. etc. 

In anul 1931, in §coli, in ateliere, cinematografe, tramvaie, etc. masonii au 
raspandit mii si zeci de mii de carticele in care intre altele scriau: "Furati 
lucrurile sfinte, prigoniti Bisericile; crucile furate din Biserici sunt foarte bune 
ca maner la lantul din privata..." etc. 

Care este doctrina "Cultului Satanei" sau "Cultul lui Lucifer" cum se mai 
numeste si caruia sunt inchinate liturghiile negre, este foarte usor de inteles: 

Ceea ce opreste Dumnezeu, este placut lui Satana; ceea ce este placut lui 
Dumnezeu, displace Satanei. Adica: zice Dumnezeu sa nu ucizi, Satana zice sa 
ucizi; zice Dumnezeu sa nu furi, Satana zice: furati, in§elati, curviti etc... 
Ace^tia sunt francmasonii! Ace§tia sunt cre§tinii nostri "luminati" care due 
dintr-o amagire in alta pe bietii no§tri romani, vorbesc de credinta 
stramo§easca, de eroii de la Mara§ti §i Marase§ti, de nevoile neamului nostra; 
insa imediat ce au iesit la largul lor, dau iures. in avutia publica, prada ca in 
codru ce bruma se mai agoniseste din sudoarea albinelor crestine, romanul cu 
picioarele goale, increzator pana la prostie si rabdator ca un bivol la jug! De n- 
ar fi fost francmasonii, aceste slugi platite jidovesti, cum ar fi fost posibil, ca 
ovreii, aceste lepadaturi sociale, intr-un interval de timp nici 20 ani, abia de la 
razboi incoace, sa ajunga adevaratii stapani ai tuturor avutiilor tarii noastre? 
Dar masonii, varati prin toate consiliile de administratie ale intreprinderilor 
jidovesti, au fost si sunt aceia care inlesnesc loviturile in stil mare, afacerile de 
miliarde, din care sa se indestuleze jidovii - patronii — §i nobilele lor slugi — 
fratii masoni! 

Citind in Poranca Vremii datele statistice, culese cu multa trada si 
pricepere de neobositul economist Dr. Hie Radulescu, ramai naucit vazand unde 
merge munca cre§tinului nostra: 13.500.000 romani, albinele producatoare, 
abia se aleg dupa munca lor cu 26.770.000.000 lei anual, adeca 5150 lei de cap 



94 



de om. 1.650.000 ovrei, trantori speculanti, castiga anual 80 miliarde 175 
milioane de cap de jidov. 

Ceea ce inseamna ca un jidov care nici nu ara, nici nu seamana, nici nu 
face vreo munca productive, castiga de 25 ori mai mult decat poate ca§tiga un 
roman in tara lui, pentru care a sangerat in razboi §i va mai fi chemat - Doamne 
fere§te! - §i alta data! 

§i cand te gandesti ca de 45 ani, glasul Profesorului A. C. Cuza, cheama pe 
romani la viata, la o actiune de redesteptare si revendicare a drepturilor noastre 
incalcate, fara ca cineva, din "inteligentele" noastre masonizate sau ramolite sa 
fi cautat sa se mi§te §i sa dea sprijinul unui om care tipa fara vreun alt interes, 
decat acela izvorat dintr-o convingere profunda, ca un neam, intreg, o tara 
intreaga este sortita pierzaniei, daca nu se iau masuri de indreptare. 

In ultimul timp, vantul de redesteptare nationala a prins sa adie. Ici §i colo, 
ideea nationala a inceput sa rasufle, ca dintr-un cazan tinut sub presiune! 
Avocatii, medicii, inginerii etc. au inceput sa murmure si sa revendice 
"proportionalitatea etnica", ca o masura de urgenta. Politicienii sunt in fierbere 
§i isi revizuiesc programele lor ca sa fie oarecum in tonul vremii! Cu un cuvant 
putem spune ca Bunul Dumnezeu, Dreptatea, Dreptatea suprema, se va arata §i 
pe plaiurile Daciei Traiane, pentru a judeca faradelegile satanice intronate de 
iudeo-francmasonerie. 

Bucurati-va romani, fiti la inaltimea vremurilor ce se anunta, caci §i 
calvarul vostru se va sfar§i. 

Iar voi, iubitilor jidovi, puteti fi siguri, ca in mod foarte civilizat, treptat, 
treptat, veti merge in patria voastra ce vi se va rezerva — probabil 
Madagascarul- unde prin propriile voastre puteri sa traiti, a§a cum §i noi avem 
dreptul sa traim singuri in tara noastra. 

Dr. MARIN POPESCU 



95